Osânda (1977)

Coroana de foc

Chirița în provincie

Chirița la Iași (1987)

Înfoiata Chirița urzește mari planuri matrimoniale, fiindcă, of, of ce supărare / de-a avea o fată mare!. Nemulțumită de boiernașii care aspiră la mâna fiicelor ei, ea descinde în Iași cu ocazia de a le găsi pretendenți mai de soi. Încurcături, urmăriri, travestiuri, leșinuri, păcăleli, învârteli, romanțe, serenade, un regal al trivialității dat drept umor și ironie.

Cucoana Chirița (1987)

• Licență YouTube standard * Postat de: 
KFXG FilmeRomanesti

Nea Mărin miliardar (1979)

Test de limba română

1. Care dintre următoarele cuvinte este antonimul adjectivului "fortuit"?
a. accidental
b. prevăzut
c. facultativ

---

2. Care dintre următoarele construcţii este scrisă corect?
a.Scenaristul avea la dipoziţie decât 11 zile pentru a termina piesa
b.Băiatul al cărei pisică a dispărut îşi caută animalul de cinci zile
c.Elevul a intrat la oră odată cu profesorul

---

3. Atunci când vorbim de o unitate de măsură, pluralul de la "lux" este:
a. luxe
b. luxuri
c. lucşi

---

4. Două cuvinte care se scriu identic, dar se pronunţă diferit se numesc:
a. omofone
b. paronime
c. omografe

---

5. Alegeţi seria ale cărei cuvinte se trag din limba latină:
a. viaţă, corp, minte, sănătate
b. casă, masă, preot, pantof
c. castron, furculiţă, covor, scaun

---

6. Alegeţi enunţul greşit dintre următoarele:
a. La farmacie, a cerut un medicament pentru ameliorarea durerii
b. Întrucât copilul dormea, a fost nevoită să dea sonorul la minimum
c. Cel mai bine plătită sportivă este o jucătoare de tenis de câmp

---

7. În construcţia "Cartea este de citit", numele predicativ este un verb la modul:
a. infinitiv
b. participiu
c. supin

---

8. În fraza "Pentru că mergem la ţară, nu mai putem veni la meci", "pentru că" este: 
a. adverb
b. locuţiune conjuncţională
c. conjuncţie

---

9. Câte cazuri are substantivul?
a. 4
b. 5
c. 6

---

10. Cum se desparte corect în silabe cuvântul "augmentativ"?
a. aug-men-ta-tiv
b. a-ug-men-ta-tiv
c. a-u-gmen-ta-tiv

---

Răspunsurile corecte:

1. b

2. c

3. c

4. c

5. a

6. a

7. c

8. b

9. b

10. a

Sursa: Test

Test de limba română pentru străini

clic pe imagine

Test de limba română

1. Predicatul este o parte principală de: 
   a. propoziţie 
   b. vorbire   

2. Predicatul verbal spune despre subiect:  
   a. ce face 
   b. cum este 
   c. cine este 
   d. ce este  

 3. Predicatul care arată ce face subiectul se numeşte: 
    a. predicat verbal
    b. predicat nominal   

4. Predicatul care arată ce este subiectul se numeşte:  
    a. predicat nominal 
   b. predicat verbal  

 5. Predicatul care arată cine este subiectul se numeşte: 
   a. predicat nominal 
   b. predicat verbal   

6. Se dă enunţul: Pentru Mihai, Maria a însemnat marea iubire. În acest enunţ, verbul a însemnat este:
   a. copulativ 
   b. predicativ   

7. Se dă enunţul: Dacă învaţă, Mihai va ieşi profesor. În acest enunţ, verbul va ieşi este: 
    a. copulativ 
    b. predicativ   

8. Se dă enunţul Fratele meu este elev în clasa a cincea. În acest enunţ, predicatul este: 
    a. este elev 
    b. clasa 
    c. elev 
    d. fratele   

9. Se dă enunţul: De când n-am mai văzut-o, Maria s-a făcut mare. Predicatul nominal este: 
a. s-a făcut 
b. s-a făcut mare 
c. am văzut   

10. Se dă enunţul: Mihaela vrea să ajungă o doctoriţă renumită. Predicatul nominal este: 
    a. să ajungă o doctoriţă 
    b. vrea 
    c. doctoriţă renumită 
    d. să ajungă   

11. Se dă enunţul: Dorinţa lui este de a urma un liceu. Predicatul nominal este:
     a. este 
    b. a urma un liceu
     c dorinţa 
    d. este de a urma   

12. Se dă enunţul: El ne-a spus că se face astronaut. În acest enunţ, verbul se face este: 
    a.  copulativ 
    b.  predicativ   

13. Despărţirea corectă în silabe a cuvântului „sculptură” este: 
    a. scul-ptu-ră 
    b. sculp-tu-ră 
    c. sculpt-u-ră   

14. În construcţia „Marian are de făcut două prezentări pentru mâine”, verbul „a face” apare la modul:  
     a. conjunctiv 
     b. participiu
     c. supin   

15. Două cuvinte care se scriu identic, dar se pronunţă diferit se numesc:   
    a. omofone 
    b. paronime 
    c. omografe    


Răspunsuri test de gramatică: 1 - a; 2 - a; 3 - a; 4 - a; 5 - a; 6 - a; 7 - a; 8 - a; 9 - b; 10 - a; 11 - d; 12 - a; 13 - b; 14 - c; 15 - c.



Sursa: http://adevarul.ro/educatie/scoala/test-gramatica-15-intrebari-cunosti-regulile-limbii-romane-1_54df14f9448e03c0fd991941/index.html

Funcțiile sintactice ale cazurilor

I. Funcţiile sintactice de bază ale cazurilor:

Nominativul

– răspunde la întrebările cine? ce?

– cazul subiectului: Elevul este în clasă.

Genitivul

– răspunde la întrebările al, a, ai ,ale cui?

– cazul atributului substantival: Cartea elevului este pe bancă.

Dativul

– răspunde la întrebarea cui?

– cazul complementului indirect: Profesorul i-a dat elevului o carte.

Acuzativul

– răspunde la întrebarea pe cine?, ce?

– cazul complementului direct: Văd acolo un elev.

Vocativul

– nu îndeplineşte nicio funcţie sintactică în propoziţie

– cazul adresării directe.

II. Funcţiile sintactice mai puţin frecvente ale cazurilor:

Nominativul

a. nume predicativ: El este elev.

b. apoziţie: El este Mihai, prietenul meu.

Genitivul

– nume predicativ: Cărţile sunt ale elevului.

Dativul

– apoziţie (foarte rar): I-am dat cartea lui Mihai, prietenului meu.

Acuzativul

a. element predicativ suplimentar: L-a angajat bucătar.

b. complement circumstanţial (foarte rar):

– de loc: Am mers o cale lungă.

– de timp: L-am căutat o zi întreagă.

– de mod: S-a supărat foc.

III. În sfârşit, unele cazuri pot avea anumite funcţii sintactice fiind însoţite de prepoziţii.

Nominativul

– nu este introdus niciodată cu ajutorul prepoziţiilor.

Genitivul

– poate fi introdus cu ajutorul prepoziţiilor şi locuţiunilor prepoziţionale: asupra, contra, împotriva, înaintea, înapoia, deasupra, în faţa, în mijlocul, în spatele, în vederea, în ciuda, din cauza etc.

– îndeplineşte funcţiile sintactice de:

a. nume predicativ: Popoarele sunt contra tiraniei.

b. complement indirect: Câinele se repezi asupra lupului.

c. complement circumstanţial de loc: Maşina s-a oprit în faţa clădirii.

d. complement circumstanţial de cauză: Din cauza furtunii, nu circulă niciun tren.

Dativul

– poate fi introdus cu ajutorul prepoziţiilor: datorită, graţie, mulţumită

– îndeplineşte funcţia sintactică de:

– complement instrumental: A reuşit datorită părinţilor.

Acuzativul

– poate fi introdus cu ajutorul prepoziţiilor şi locuţiunilor prepoziţionale: cu, de, despre, din, dinspre, fără, în, între, la, lângă, pe, peste, prin, spre, sub, de la, de pe, de pe la, de sub, de lângă, afară de, în caz de, în loc de, înainte de etc.

– îndeplineşte funcţiile sintactice de:

a. complement direct: Profesorul îl întreabă pe elev tema.

b. nume predicativ: Masa e de brad.

c. atribut: Oamenii de la munte sunt rezistenţi.

d. complemente necircumstanţiale:

– complement indirect: Toţi râd de glumele lui.

– complement de agent: Casa este construită de muncitori.

– complement instrumental: Mama taie pâine cu cuţitul.

– complement sociativ: A plecat la mare împreună cu părinţii.

e. complemente circumstanţiale:

– de loc: Elevul merge la şcoală.

– de timp: Noi vom merge în excursie la vară.

– de cauză: El sare în sus de bucurie.

I. Funcţiile sintactice de bază ale cazurilor sunt:

Subiect – pentru Nominativ

Atribut – pentru Genitiv

Complement direct – pentru Acuzativ

Complement indirect – pentru Dativ

II. Funcţiile sintactice mai puţin frecvente ale cazurilor sunt:

Nume predicativ – pentru Nominativ şi Genitiv

Apoziţie – pentru Nominativ şi Dativ

Element predicativ suplimentar – pentru Acuzativ

Complement circumstanţial (de timp, loc, mod) – pentru Acuzativ

III. Funcţiile sintactice ale cazurilor însoţite de prepoziţii sunt:

Atribut – pentru Genitiv şi Acuzativ

Nume predicativ – pentru Genitiv şi Acuzativ

Complement direct – pentru Acuzativ

Complement indirect – pentru Genitiv

Complemente necircumstanţiale (indirect, de agent, instrumental, sociativ) – pentru Acuzativ

Complemente circumstanţiale (de loc, de timp, de mod, de scop, de cauză etc.) – pentru Acuzativ şi, rar, pentru Genitiv

Guvernele României

Acesta este un index al guvernelor României, de la formarea primului guvern unic în ambele Principate Române până în zilele noastre. Acestea au purtat titulatura de Consiliu de miniştri până în 28 martie 1974, după care s-a adoptat titulatura de Guvernul României.

Guvern	Coaliţie	Info
Guvernul Barbu Catargiu 22 ianuarie 1862 - 24 iunie 1862	conservatori	Primul guvern unic după recunoaşterea Unirii depline a Principatelor; dezbateri intense privind proiectul de lege rurală; primul ministru este asasinat sub clopotniţa de pe Dealul Mitropoliei
Guvernul Nicolae Creţulescu (1)  24 iunie 1862 - 11 octombrie 1863	centru	Măsuri ce vizează aplicarea în administraţie a Unirii depline; Criza tranzitului armelor sârbeşti; măsuri preliminare privind mănăstirile închinate; cabinetul primeşte vot de blam, însă refuză să demisioneze
Guvernul Mihail Kogălniceanu 11 octombrie 1863 - 26 ianuarie 1865	cuzişti	Secularizarea averilor mănăstireşti; Lovitura de stat din 2 mai 1864; Statutul dezvoltător al Convenţiei de la Paris; Legea electorală din 1864; Reforma agrară din 1864; înfiinţarea Universităţii din Bucureşti; Legea instrucţiunii publice; Legea pentru comunele urbane şi rurale; Legea de organizare a Armatei din 1864
Guvernul Constantin Bosianu 26 ianuarie 1865 - 14 iunie 1865		Legea pentru organizarea judecătorească din 1865 (sunt înfiinţate judecătoriile de plasă, tribunalele judeţene, curţile de apel, curţile de juraţi şi Curtea de Casaţie, care era totodată şi instanţa de recurs); sunt promulgate Codul civil şi de procedură civilă, Codul Penal, Codul comercial
Guvernul Nicolae Creţulescu (2)  14 iunie 1865 - 11 februarie 1866		Conflictul politic dintre domn şi opoziţie gripează sistemul instituţional al statului; Alexandru Ioan Cuza este silit să abdice
Guvernul Ion Ghica (1) 11 februarie 1866 - 10 mai 1866	Uniune Naţională	Cabinet provizoriu cu rolul de a administra ţara după abdicarea lui Cuza şi până la aducerea unui prinţ străin; Legea pentru tocmeli agricole din 1866; proclamarea lui Carol ca domn al românilor
Guvernul Lascăr Catargiu (1) 11 mai 1866 - 13 iulie 1866		Constituţia din 1866; Legea electorală din 1866; din cauza discrepanţei ideologice dintre membrii săi, cabinetul nu şi-a putut încheia mandatul
Guvernul Ion Ghica (2) 15 iulie 1866 - 21 februarie 1867	centru	Poarta emite firmanul prin care îl recunoşte pe Carol ca domn ereditar al Principatelor Unite; după încheierea „Înţelegerii de la Concordia”, cabinetul primeşte vot de blam, iar primul ministru depune mandatul
Guvernul Constantin A. Creţulescu 1 martie 1867 - 4 august 1867	stânga	Cabinetul este expresia „Înţelegerii de la Concordia” între radicali, maişti şi fracţionişti; se reiau lucrările la construcţia Căii ferate Bucureşti - Giurgiu; Legea pentru înfiinţarea unui nou sistem monetar (leul devine moneda naţională a Principatelor)
Guvernul Ştefan Golescu 17 august 1867 - 29 aprilie 1868	radicali	Activitatea cabinetului este încetinită de conflictul dintre grupările politice; depunerea unui proiect de lege prin care evreilor le era interzisă luarea în arendă a imobilelor deteriorează poziţia externă a statului român; la presiunea Puterilor Garante, primul ministru îşi depune mandatul
Guvernul Nicolae Golescu 1 mai 1868 - 16 noiembrie 1868		Concesiunea Strousberg; Legea privind organizarea puterii armate din 1868; Franţa intensifică presiunile asupra principelui Carol pentru a renunţa la colaborarea cu „roşii”, bănuind că aceştia orientează politica externă spre Prusia; ca urmare a acestui context, primul ministru se retrage
Guvernul Dimitrie Ghica 16 noiembrie 1868 - 27 ianuarie 1870	conservatori moderaţi liberali moderaţii	Cabinet de nuanţă moderată cu rolul de a ameliora poziţia internaţională a statului şi de a stinge discordia din interiorul clasei politice; M. Kogălniceanu, ministrul de Interne, provoacă tensiuni în cabinet determinând o criză guvernamentală; primul ministru depune mandatul după ce pierde mare parte din sprijinul parlamentar
Guvernul Alexandru G. Golescu 2 februarie 1870 - 18 aprilie 1870	centru	Se emit primele monede de aur cu efigia domnului Carol şi inscripţia „prinţ al României”; constituirea cabinetului nemulţumeşte întreaga clasă politică; nereuşind să-şi complete cabinetul, primul ministru demisionează
Guvernul Emanoil Costache Epureanu (1) 20 aprilie 1870 - 14 decembrie 1870	conservatori (juna dreaptă)	Puternice mişcări antidinastice şi republicane ce culminează cu insurecţia de la Ploieşti; izbucneşte scandalul politic legat de concesiunea Strousberg; cabinetul primeşte vot de blam în Cameră şi depune mandatul
Guvernul Ion Ghica (3) 18 decembrie 1870 - 11 martie 1871	liberali moderaţi	Sărbătorirea cu fast a zilei de naştere a împăratului Wilhelm I de către colonia germană din Bucureşti se încheie cu o ciocnire sângeroasă între forţele de ordine şi manifestanţii republicani; după ce anunţă intenţia de a abdica, Carol revine asupra deciziei în schimbul promisiunii de constituire a unui guvern puternic
Guvernul Lascăr Catargiu (2) 11 martie 1871 - 31 martie 1876	conservatori	Măsuri de creştere a fiscalităţii pentru ameliorarea finanţelor publice; Legea de organizare a Armatei din 1872; anularea Concesiunii Strousberg; Legea învoielilor agricole din 1872; Convenţia comercială cu Austro-Ungaria; cabinetul primeşte vot de blam în Senat
Guvernul Ion Emanoil Florescu (1) 4 aprilie 1876 - 26 aprilie 1876		Cabinetul a avut o durată de numai trei săptămâni timp în care a existat o luptă acerbă între conservatori şi liberali pentru desemnarea biroului Senatului,; în cele din urmă, victoriosă a ieşit coaliţia liberală
Guvernul Emanoil Costache Epureanu (2) 27 aprilie 1876 - 23 iulie 1876	PNL	După alegeri, noua Cameră dominată de liberali trimite în judecată 11 miniştri din fostul guvern conservator sub acuzaţiile de încălcare a Constituţiei şi abuz în serviciu (vor fi retrase anul următor); conservator dizident, membru în cabinetul Catargiu, primul ministru demisionează
Guvernul Ion C. Brătianu (1) 24 iulie 1876 - 24 noiembrie 1878		Războiul ruso-turc; Proclamarea Independenţei (10 mai 1877); recunoaşterea independenţei este condiţionată de modificarea articolului 7 din Constituţie; Congresul de Pace de la Berlin; România primeşte Dobrogea şi Delta Dunării la schimb cu sudul Basarabiei
Guvernul Ion C. Brătianu (2) 25 noiembrie 1878 - 10 iulie 1879
Guvernul Ion C. Brătianu (3) 11 iulie 1879 - 9 aprilie 1881		Revizuirea Constituţiei; Legea pentru organizarea Dobrogei; canalizarea Dâmboviţei; răscumpărarea căilor ferate (statul preia exploatarea şi administrarea acestora); înfiinţarea Direcţiunii princiare a CFR; înfiinţarea Băncii Naţionale; Proclamarea Regatului (14 martie 1881)
Guvernul Dimitrie C. Brătianu 10 aprilie 1881 - 8 iunie 1881		Cabinetul organizează ceremonia de încoronare a lui Carol I şi a soţiei sale, Elisabeta, ca suverani ai României; Pactul de familie; ministrul de Război primeşte vot de blam în Senat; înţelegând că a pierdut sprijinul majorităţii parlamentare liberale, primul ministru demisionează
Guvernul Ion C. Brătianu (4) 9 iunie 1881 - 20 martie 1888		Legea asupra străinilor; România aderă la Dubla Alianţă (1883); revizuirea Constituţiei;Legea electorală din 1884; înfiinţarea Domeniilor Coroanei; se reduce termenul învoielilor agricole la 2 ani şi jumătate; Legea pentru încurajarea industriei naţionale din 1887; Războiul vamal cu Austro-Ungaria
Guvernul Theodor Rosetti (1) 23 martie 1888 - 11 noiembrie 1888	Junimea	Răscoalele ţărăneşti din Câmpia Dunării; doctrina Era Nouă; diferendele politice din interiorul arcului guvernamental au blocat activitatea cabinetului
Guvernul Theodor Rosetti (2) 12 noiembrie 1888 - 22 martie 1889	Junimea • PLC
Guvernul Lascăr Catargiu (3) 29 martie 1889 - 3 noiembrie 1889	PLC	Se înfiinţează Şcoala Superioară de Război; conflictele politice dintre grupările conservatoare accentuează criza guvernamentală
Guvernul Gheorghe Manu 5 noiembrie 1889 - 15 februarie 1891	PLC • Junimea	Se formează Direcţia poştelor, telegrafelor şi telefoanelor; se introduce iluminatul electric în Capitală; încep lucrările la podul peste Dunăre, operă a lui A. Saligny; reorganizarea Băncii Naţionale prin trecerea la monometalismul aur
Guvernul Ion Emanoil Florescu (2) 21 februarie 1891 - 26 noiembrie 1891	PLC	Jubileul a 25 de ani de domnie a lui Carol I; criză guvernamentală; divergenţele dintre catargişti şi vernescani vor conduce la destrămarea PLC
Guvernul Lascăr Catargiu (4) 27 noiembrie 1891 - 3 octombrie 1895	PC • Junimea	Înfiinţarea jandarmeriei rurale; Legea învoielilor agricole din 1893; reorganizarea Creditului Agricol; „criza Memorandumului”; se reia sistemul convenţiilor comerciale; Regulamentul industriilor insalubre; Legea minelor din 1895
Guvernul Dimitrie A. Sturdza (1) 4 octombrie 1895 - 21 noiembrie 1896	PNL	Vizita împăratului Franz Josef la Bucureşti; „chestiunea Ghenadie” (val de manifestaţii şi proteste organizate de opoziţie împotriva guvernului având ca pretext îndepărtarea în condiţii neobişnuite a mitropolitului primat Ghenadie de la conducerea Bisericii)
Guvernul Petre S. Aurelian 21 noiembrie 1896 - 26 martie 1897	PNL (gruparea drapelistă)	A fost un cabinet de compromis pentru a aplana „criza Ghenadie”; Legea reaposului duminical din 1897 (duminica şi sărbătorile nu se lucrează, iar magazinele şi întreprinderile sunt închise)
Guvernul Dimitrie A. Sturdza (2) 31 martie 1897 - 30 martie 1899	PNL	Legile învăţământului promovate de Spiru Haret (instituirea bacalaureatului, reforma învăţământului secundar şi superior, ş.a.); criză politică generată de problema subvenţionării instituţiilor de învăţământ româneşti din Ardeal
Guvernul Gheorghe Gr. Cantacuzino (1) 11 aprilie 1899 - 7 iulie 1900	PC	Criză financiară (deficit bugetar de peste 35 mil. lei); împrumut extern de 175 de milioane lei; pentru echilibrarea bugetului şi atragerea de noi resurse guvernul adoptă măsuri de creştere a fiscalităţii; Afacerea Hallier (rezilierea contractului privind modernizarea portului Constanţa)
Guvernul Petre P. Carp (1) 7 iulie 1900 - 13 februarie 1901		Pentru a face faţă dificultăţii economice, primul ministru imaginează un plan de măsuri ce cuprindea creşteri de fiscalitate, restructurări institituţionale, concesiuni; eforturile de contractare a unui nou împrumut extern eşuează; aceste măsuri provoacă nemulţumirea clasei politice, iar primul ministru este forţat să demisioneze
Guvernul Dimitrie A. Sturdza (3) 14 februarie 1901 - 20 decembrie 1904	PNL	Se adoptă măsuri de reducere a cheltuielilor bugetare (suprimarea de instituţii şi posturi în domeniul public, reduceri pe o scară progresivă a salariilor, de la 2% la 20%); Legea meseriilor; primul ministru este forţat să demisioneze la presiunile „Ocultei”, grupare din interiorul PNL ce sprijină ascensiunea lui Ionel Brătianu în fruntea partidului
Guvernul Gheorghe Gr. Cantacuzino (2) 22 decembrie 1904 - 12 martie 1907	PC	Expoziţia jubiliară pentru sărbătorirea a 40 de ani de domnie a regelui Carol; Legea generală a vămilor; înfiinţarea Casei de credit viticol; „chestiunea concesiunii terenurilor petrolifere”; Răscoala din 1907
Guvernul Dimitrie A. Sturdza (4) 12 martie 1907 - 27 decembrie 1908	PNL	Legea învoielilor agricole din 1907; înfiinţarea Casei Rurale; desfiinţarea trusturilor arendăşeşti; legea pentru organizarea comunelor şi plăşilor; împrumut de 70 mil. lei pentru finanţarea unor proiecte de infrastructură; primul ministru demisionează din motive de sănătate
Guvernul Ion I. C. Brătianu (1) 12 decembrie 1908 - 4 martie 1909		Legea Orleanu; Legea referitoare la cooperativele de muncitori şi meseriaşi; Legea pentru şcoalele de copii mici; Codul Silvic; program de construire de locuinţe ieftine pentru muncitori
Guvernul Ion I. C. Brătianu (2) 4 martie 1909 - 28 decembrie 1910
Guvernul Petre P. Carp (2) 29 decembrie 1910 - 28 martie 1912	PC	Legea privind organizarea meseriilor, creditului şi asigurărilor muncitoreşti; măsuri împotriva preţurilor de monopol la produsele de consum de bază; pachet de legi pentru ieftinirea traiului prin scutiri de taxe şi impozite; Legea încurajării industriei naţionale din 1912; Afacerea tramvaielor
Guvernul Titu Maiorescu (1) 28 martie 1912 - 14 octombrie 1912		Al Doilea Război Balcanic; Pacea de la Bucureşti; România primeşte de la Bulgaria un teritoriu de aprox. 7000 de km2 în sudul Dobrogei (Cadrilaterul); înfiinţarea Academiei de Înalte Studii Comerciale
Guvernul Titu Maiorescu (2) 14 octombrie 1912 - 31 decembrie 1913	PC • PCD
Guvernul Ion I. C. Brătianu (3) 4 ianuarie 1914 - 11 decembrie 1916	PNL	Izbucneşte Primul Război Mondial; Consiliul de Coroană se pronunţă pentru adoptarea poziţiei de neutralitate; decesul regelui Carol I; Convenţia militară cu Antanta; la 14 august 1916, Consiliul de Coroană decide intrarea României în război împotriva Austro-Ungariei; Armata Puterilor Centrale ocupă Capitala; familia regală, Parlamentul şi Guvernul sunt nevoite să se retragă la Iaşi
Guvernul Ion I. C. Brătianu (4) 11 decembrie 1916 - 26 ianuarie 1918	PNL • PCD	Se trece la reorganizarea şi înzestrarea Armatei cu echipament modern; tezaurul României este transportat la Moscova; proiectul de revizuire a Constituţiei consacră adoptarea reformei agrare prin exproprierea marii proprietăţi şi introducerea votului universal; Bătăliile de la Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz; Criza Diamandi; în faţa presiunilor Austro-Ungariei de a semna armistiţiul, Brătianu depune mandatul
Guvernul Alexandru Averescu (1) 29 ianuarie 1918 - 27 februarie 1918	Uniune Naţională	După ieşirea oficială a Rusiei din război, Austro-Ungaria pune problema armistiţiului într-o manieră ultimativă; Consiliul de Coroană decide ca textul tratatului să fie discutat în bloc şi nu pe articole, pentru a se pune în evidenţă caracterul de dictat al acestuia; sperând într-o ameliorare a condiţiilor de armistiţiu, regele Ferdinand apelează la o personalitate politică ce se bucura de încrederea Puterilor Centrale
Guvernul Alexandru Marghiloman 5 martie 1918 - 24 octombrie 1918	PC	Unirea Basarabiei cu România; este semnat Tratatul de pace cu Puterile Centrale (Dobrogea era ocupată de Bulgaria, Austro-Ungaria lua partea vestică a Carpaţilor, Germania instituia un monopol asupra ţiţeiului pe 90 de ani); regele Ferdinand refuză să semneze Tratatul; prima criză dinastică
Guvernul Constantin Coandă 24 octombrie 1918 - 29 noiembrie 1918	Uniune Naţională	Ca urmare a victoriilor obţinute de Antanta pe parcursul verii anului 1918, România să reintră în război împotriva Puterilor Centrale; sfârşitul Primului Război Mondial; Unirea Bucovinei cu România; Unirea Transilvaniei cu România
Guvernul Ion I. C. Brătianu (5) 29 noiembrie 1918 a.v./12 decembrie 1918 a.n.  - 12 septembrie 1919	PNL	Manifestaţia din Piaţa Teatrului Naţional; începe reforma agrară prin exproprierea marii proprietăţi rurale; Conferinţa de Pace de la Paris; Tratatul de la Versailles; adoptarea Calendarului gregorian; Ocuparea Budapestei; primul ministru demisionează refuzând să semneze Tratatul de Pace cu Austria ce cuprindea clauze menite să faciliteze amestecul Marilor Puteri în treburile interne ale României
Guvernul Arthur Văitoianu 27 septembrie 1919 - 28 noiembrie 1919	Uniune Naţională	Cabinetul a avut rolul de a organiza primele alegeri generale parlamentare pe baza votului universal
Guvernul Alexandru Vaida-Voevod (1) 1 decembrie 1919 - 12 martie 1920	Blocul Parlamentar	Parlamentul votează legile prin care se ratifică unirea Basarabiei, Bucovinei şi Transilvaniei cu România; la presiunea Marilor Puteri, este semnat Tratatul de Pace cu Austria de la Saint-Germain; Brătianu intervine pe lângă rege pentru a determina căderea cabinetului; mizând pe popularitatea exacerbată a generalului Averescu, fruntaşul liberal îi acordă sprijinul pentru a veni la putere
Guvernul Alexandru Averescu (2) 13 martie 1920 - 13 decembrie 1921	PP • PD	Reforma financiară din 1921; unificarea monetară; Reforma agrară din 1921; Atentatul cu bombă de la Senat; prima grevă generală din istorie (oct. 1920); Legea privind sindicatele profesionale; Convenţia de alianţă defensivă cu Polonia; Tratatul de la Trianon; constituirea Micii Înţelegeri; în urma demisiei ministrului de Externe, Take Ionescu (PD), se provoacă o criză politică iar cabinetul îşi depune mandatul
Guvernul Ion I. C. Brătianu (6) 19 ianuarie 1922 - 27 martie 1926	PNL	Politică economică protecţionistă şi de sprijinire a burgheziei industriale („prin noi înşine”); Constituţia din 1923; ceremonia de încoronare a lui Ferdinand I ca rege al tuturor românilor; Legea minelor din 1924; Legea Mârzescu; Legea pentru învăţământul primar; Legea pentru unificarea administrativă; se înfiinţează Patriarhia Română; Legea electorală din 1926; renunţarea la tron a principelui Carol; Actele de la 4 ianuarie 1926
Guvernul Alexandru Averescu (3) 30 martie 1926 - 4 iunie 1927	PP	Cabinetul a venit la putere cu sprijinul lui Ionel Brătianu; Tratatul de prietenie cu Franţa; prima grilă de salarizare a funcţionarilor publici; Averescu se îndepărtează de la linia politică dictată de Brătianu, manifestând opinii favorabile restauraţiei carliste; fruntaşul liberal forţează căderea guvernului, iar primul ministru este nevoit să demisioneze
Guvernul Barbu Ştirbei 4 iunie 1927 - 20 iunie 1927	Uniune Naţională	A fost un cabinet efemer format din grupări politice divergente şi personalităţi cu vederi politice total diferite; la sugestia lui Ionel Brătianu, miniştrii liberali se retrag din guvern, iar primul ministru este nevoit să îşi depună mandatul
Guvernul Ion I. C. Brătianu (7) 22 iunie 1927 - 24 noiembrie 1927	PNL	Decesul regelui Ferdinand şi intrarea în funcţiune a Regenţei; procesul Manoilescu; Ionel Brătianu încetează din viaţă în urma unei amigdalite
Guvernul Vintilă I. C. Brătianu 24 noiembrie 1927 - 3 noiembrie 1928		Legea pentru protecţia muncii femeilor şi minorilor; se stabileşte durata zilei de lucru de 8 ore; Pactul Briand-Kellog; tentative eşuate de stabilizare monetară prin contractarea unui împrumut extern; Marşul asupra Bucureştiului; eşuând în tentativa de a constitui un guvern de uniune naţională, primul ministru demisionează
Guvernul Iuliu Maniu (1) 10 noiembrie 1928 - 7 iunie 1930	PNŢ	Activitatea cabinetului este marcată de criza economică globală (scăderea nivelului de trai, creşteri de taxe şi impozite, producţia industrială scade cu 37%); împrumut extern de 100 mil. USD prin care se realizează stabilizarea monetară; politică economică de atragere a capitalului străin („porţile deschise”); Legea Mihalache; Protocolul Litvinov; Greva minerilor de la Lupeni (22 de morţi şi 58 de răniţi); principele Carol soseşte inopinat în ţară; Maniu demisionează deoarece Carol evită să îşi ia angajamentele propuse de el
Guvernul Gheorghe Mironescu (1) 7 iunie 1930 - 8 iunie 1930		În urma consultărilor, majoritatea clasei politice cu excepţia PNL se pronunţă pentru restauraţia carlistă; în ziua de 8 iunie 1930, cele două Corpuri legislative au votat numirea Alteţei Sale Regale Carol al II-lea ca rege al României; este cabinetul cu cel mai scurt mandat având unica misiune de a organiza actul restauraţiei
Guvernul Iuliu Maniu (2) 13 iunie 1930 - 8 octombrie 1930		Elena Lupescu soseşte în ţară şi se pun bazele camarilei regale; divergenţe politice între rege şi Maniu în privinţa „ordinii constituţionale”; în semn de protest, primul ministru demisionează invocând probleme de sănătate
Guvernul Gheorghe Mironescu (2) 10 octombrie 1930 - 4 aprilie 1931		Împrumut extern de peste 1 miliard de franci cu dobândă de 10,23% pe an; program de investiţii pentru modernizarea a 10.000 km de drumuri; prima „curbă de sacrificiu” (salariile în domeniul public sunt reduse cu 10-25%); regele declanşează o campanie pentru formarea unui cabinet de uniune naţională; o criză ministerială provoacă demisia primului ministru
Guvernul Nicolae Iorga 18 aprilie 1931 - 31 mai 1932	Uniune Naţională	Resursele bugetare ale statului se injumătăţesc; a doua „curbă de sacrificiu” (impozit de 15% pe salarii, creştere a fiscalităţii); adâncirea crizei economice şi amplificarea conflictelor sociale (statul nu mai poate asigura plata regulată a salariilor şi pensiilor); Legea pentru învăţământul universitar; primul ministru demisionează
Guvernul Alexandru Vaida-Voevod (2) 6 iunie 1932 - 10 august 1932	PNŢ	Împrumut extern de 50 milioane de franci elveţieni pentru rezerva BNR; reducerea impozitului agricol, a celui pe clădiri şi pentru profesiile liberale; Problema conversiunii datoriilor agricole; ca urmare a unei crize diplomatice provocate de N. Titulescu, primul ministru demisionează
Guvernul Alexandru Vaida-Voevod (3) 11 august 1932 - 17 octombrie 1932
Guvernul Iuliu Maniu (3) 20 octombrie 1932 - 12 ianuarie 1933		Se renunţă la politica „porţilor deschise” prin stabilirea limitelor cantitative ale importului în scopul protejării producţiei naţionale; regele refuză să contrasemneze decretele de destituire din funcţie a prefectului Politiţiei şi cmd. Jandarmeriei, membri ai camarilei, motiv pentru care ministrul de Interne, I. Mihalache, demisionează; din solidaritate, primul ministru demisionează la rândul său
Guvernul Alexandru Vaida-Voevod (4) 14 ianuarie 1933 - 9 noiembrie 1933		Ample tensiuni sociale şi mişcări de protest reprimate în forţă de autorităţi (greva petroliştilor de pe Valea Prahovei, greva de la Ateliere CFR „Griviţa”), care determină cabinetul să renunţe la aplicarea unei a treia „curbe de sacrificiu”; Planul de la Geneva; reorganizarea Micii Înţelegeri; pachet de legi pentru protecţie socială; izbucneşte scandalul politic Afacerea Skoda
Guvernul Ion Gheorghe Duca 14 noiembrie 1933 - 3 ianuarie 1934	PNL	În ultima zi a depunerii listelor electorale, guvernul scoate în afara legii Garda de Fier; după o întrevedere la Sinaia cu regele Carol, primul ministru este asasinat pe peronul gării de un grup de trei legionari cunoscuţi sub numele de Nicadorii
Guvernul Gheorghe Tătărescu (1) 5 ianuarie 1934 - 1 octombrie 1934		Cabinetul a promovat o politică de încurajare a industriei naţionale prin practicarea unui protecţionism vamal ridicat şi de creştere a intervenţiei statului în viaţa economică; boom economic fără precedent având consecinţe pozitive asupra nivelului de trai; creşte rolul monarhiei în viaţa de stat prin influenţa pe care regele o exercită asupra guvernului; Pactul Înţelegerii Balcanice; Tratatul de asistenţă mutuală cu URSS; Pactul de neagresiune electorală
Guvernul Gheorghe Tătărescu (2) 2 octombrie 1934 - 29 august 1936
Guvernul Gheorghe Tătărescu (3) 29 august 1936 - 14 noiembrie 1937
Guvernul Gheorghe Tătărescu (4) 14 noiembrie 1937 - 28 decembrie 1937		La alegerile din 20 decembrie nici un partid nu reuşeşte să obţină cel puţin 40% din voturi pentru a beneficia de prima majoritară, astfel încât să poată forma cabinetul; PNL este primul partid de guvernământ din istorie care pierde alegerile
Guvernul Octavian Goga 28 decembrie 1937 - 10 februarie 1938	PNC	Regele profită de criza politică determinată de rezultatul alegerilor şi cheamă la guvernare formaţiunea clasată pe locul patru; Garda de Fier se angajează să sprijine PNC la alegerile programate în martie; înţelegând că a pierdut încrederea suveranului, decis să acţioneze pentru schimbarea regimului politic, primul ministru demisionează
Guvernul Miron Cristea (1) 10 februarie 1938 - 30 martie 1938	Uniune Naţională	Regele Carol al II-lea instaurează regimul monarhiei autoritare; este decretată starea de asediu şi cenzura pe întreg cuprinsul ţării; Constituţia din 27 februarie 1938; dizolvarea asociaţiilor, grupărilor şi partidelor politice; Reforma administrativă din 1938 (se înfiinţează 10 ţinuturi); asasinarea lui C. Z. Codreanu; se înfiinţează Frontului Renaşterii Naţionale] (FRN) ca unică organizaţie politică în stat
Guvernul Miron Cristea (2) 30 martie 1938 - 1 februarie 1939
Guvernul Miron Cristea (3) 1 februarie 1939 - 6 martie 1939
Guvernul Armand Călinescu 7 martie 1939 - 21 septembrie 1939	FRN	Marea Britanie şi Franţa acordă garanţii de independenţă României, nu pentru integritatea teritorială'; Legea electorală din 1939; Pactul Ribbentrop-Molotov; începe cel de-al Doilea Război Mondial; Consiliul de Coroană decide „observarea strictă a regulilor neutralităţii stabilite prin convenţiile internaţionale faţă de beligeranţii actualului conflict”; primul ministru este asasinat de un comando legionar
Guvernul Gheorghe Argeşeanu 21 septembrie 1939 - 28 septembrie 1939		Primul ministru a coordonat represaliile autorităţilor faţă de asasinarea lui A. Călinescu; în total au fost asasinaţi aproximativ 300 de fruntaşi legionari
Guvernul Constantin Argetoianu 28 septembrie 1939 - 24 noiembrie 1939		Activitatea cabinetului a fost considerată ineficientă de şeful statului; în plin război mondial, regele a considerat că primul ministru „n-are vlaga de care ritmul actual are nevoie” şi a decis înlocuirea lui
Guvernul Gheorghe Tătărescu (5) 24 noiembrie 1939 - 11 mai 1940		Ofensiva germană în Europa de Vest; capitularea Franţei; Notele ultimative ale URSS din 26/28 iunie 1940 (România cedează Basarabia, nordul Bucovinei şi ţinutul Herţa); cabinetul renunţă la garanţiile anglo-franceze din 13 aprilie 1939; politica externă este reorientată spre Germania
Guvernul Gheorghe Tătărescu (6) 11 mai 1940 - 4 iulie 1940
Guvernul Ion Gigurtu 4 iulie 1940 - 4 septembrie 1940	PN	Decretul-lege privitor la starea juridică a locuitorilor evrei din România; Al doilea arbitraj de la Viena (România cedeazăUngariei nord-vestul Transilvaniei, reprezentând 43.492 km² şi o populaţie de aproximativ 2,5 mililioane locuitori)
Guvernul Ion Antonescu (1) 4 septembrie 1940 - 14 septembrie 1940	Uniune Naţională	Abdicarea regelui Carol al II-lea]; primul ministru este învestit cu puteri depline; Acordul de la Craiova (România cedează Cadrilaterul Bulgariei); România este declarată „stat naţional-legionar”
Guvernul Ion Antonescu (2) 14 septembrie 1940 - 27 ianuarie 1941		Mişcarea Legionară înfiinţează instituţii proprii care funcţionează în paralel cu cele oficiale; România aderă la Pactul Tripartit; Masacrul de la Jilava; Rebeliunea legionară (legionarii sunt înlăturaţi de la guvernare)
Guvernul Ion Antonescu (3) 27 ianuarie 1941 - 23 august 1944		Războiul împotriva Uniunii Sovietice; Actul de la 23 august 1944 (mareşalul Antonescu este demis de regele Mihai I şi arestat)
Guvernul Constantin Sănătescu (1) 23 august 1944 - 4 noiembrie 1944	BND	Convenţia de armistiţiu din 12 septembrie 1944 (ieşirea din războiul antisovietic şi angajarea în lupta împotriva Germaniei, plata a 300 mil. USD despăgubiri de război, anularea dictatului de la Viena, stabilirea graniţei româno-sovietice din 28 iunie 1940); confruntare între partidele politice şi coaliţia girată de comunişti
Guvernul Constantin Sănătescu (2) 4 noiembrie 1944 - 6 decembrie 1944	Uniune Naţională
Guvernul Nicolae Rădescu 6 decembrie 1944 - 28 februarie 1945		Mandatul cabinetului a fost marcat de o profundă criză politică determinată de campaniile FND organizate în tentativa de a prelua puterea; Conferinţa de la Ialta; Manifestaţia antiguvernamentală din 24 februarie 1945; A. I. Vâşinski efectuează o vizită la Bucureşti, prilej cu care îi impune regelui Mihai destituirea cabinetului
Guvernul Petru Groza (1) 6 martie 1945 - 30 noiembrie 1946	FND  • PNL-T • PNŢ-A	Reforma agrară din 1945; instituirea Sovrom-urilor; sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial; greva regală (regele refuză să contrasemneze actele emise de guvern); Manifestaţia anticomunistă din 8 noiembrie 1945; procesul mareşalului Ion Antonescu; Legea electorală din 1946; Alegerile din 19 noiembrie 1946
Guvernul Petru Groza (2) 1 decembrie 1946 - 30 decembrie 1947	BPD	Comuniştii demarează procesul de acaparare a întregii puteri în stat şi lichidare a oricăror forme de opoziţie; etatizarea BNR; instituirea controlului de stat în industrie; Tratatul de Pace de la Paris; Înscenarea de la Tămădău; abdicarea regelui Mihai I; proclamarea Republicii
Guvernul Petru Groza (3) 30 decembrie 1947 - 13 aprilie 1948	PMR	Constituţia din 13 aprilie 1948; naţionalizarea industriei; România devine membru fondator CAER (1949); instituirea planificării economice, având la bază centralismul; demararea procesului de colectivizare; înfiinţarea DGSP; Deportările în Bărăgan; înfiinţarea regiunilor şi raioanelor (1950)
Guvernul Petru Groza (4) 13 aprilie 1948 - 2 iunie 1952
Guvernul Gheorghe Gheorghiu-Dej (1) 2 iunie 1952 - 24 ianuarie 1953		Constituţia din 27 septembrie 1952; România devine membru fondator al Tratatului de la Varşovia (17 mai 1955)
Guvernul Gheorghe Gheorghiu-Dej (2) 24 ianuarie 1953 - 4 octombrie 1955
Guvernul Chivu Stoica (1) 4 octombrie 1955 - 19 martie 1957		Începe procesul de destalinizare; desfiinţarea Sovrom-urilor; România devine membru ONU (14 dec. 1955); Revoluţia maghiară din 1956; retragerea trupelor sovietice (1958); constituirea Consiliului de Stat în locul prezidiului MAN (1961)
Guvernul Chivu Stoica (2) 19 martie 1957 - 21 martie 1961
Guvernul Ion Gheorghe Maurer (1) 21 martie 1961 - 18 martie 1965		Se încheie procesul de colectivizare (1962); Declaraţia PMR din Aprilie 1964; disensiunile din interiorul CAER; respingerea planului Valev; Constituţia din 21 august 1965
Guvernul Ion Gheorghe Maurer (2) 18 martie 1965 - 21 august 1965
Guvernul Ion Gheorghe Maurer (3) 21 august 1965 - 9 decembrie 1967	PCR	Ceauşescu continuă linia politică de independenţă faţă de Moscova; Reforma administrativă din 1968; condamnarea publică a intervenţiei trupelor Tratatului de la Varşovia în Cehoslovacia; deschidere în plan extern; vizita preşedintelui SUA, R. Nixon, la Bucureşti; demararea procesului de industrializare şi urbanizare forţată; Tezele din Iulie 1971
Guvernul Ion Gheorghe Maurer (4) 9 decembrie 1967 - 13 martie 1969
Guvernul Ion Gheorghe Maurer (5) 13 martie 1969 - 27 februarie 1974
Guvernul Manea Mănescu (1) 27 februarie 1974 - 18 martie 1975		Ceauşescu preia, treptat, toate pârghiile de putere în stat; acutizarea represiunii politice; amplificarea cultului personalităţii; Actul final de la Helsinki; greva minerilor din Valea Jiului
Guvernul Manea Mănescu (2) 18 martie 1975 - 30 martie 1979
Guvernul Ilie Verdeţ (1) 30 martie 1979 - 29 martie 1980		Deteriorare a stării materiale a populaţiei; România se izolează în plan extern, atât faţă de lumea occidentală, cât şi în interiorul blocului comunist; datoria externă ajunge la 10,2 miliarde de dolari; Ceauşescu decide achitarea întreagă a datoriei externe până în 1990
Guvernul Ilie Verdeţ (2) 29 martie 1980 - 21 mai 1982
Guvernul Constantin Dăscălescu (1) 21 mai 1982 - 29 martie 1985		Profundă criză economică şi socială; deteriorare accentuată a nivelului de trai până la limita subzistenţei; pentru a achita datoria externă, producţia internă a fost reorientată spre export, în timp ce restul cetăţenilor au fost privaţi de alimentele şi bunurile de consum de bază, acestea fiind raţionalizate şi reduse progresiv; Revoluţia din decembrie 1989
Guvernul Constantin Dăscălescu (2) 29 martie 1985 - 22 decembrie 1989
Guvernul Petre Roman (1) 27 decembrie 1989 - 28 iunie 1990	FSN	Măsuri privind reorganizarea instituţională a statului; primele alegeri libere (20 mai1990); Fenomenul Piaţa Universităţii; Mineriada din iunie 1990
Guvernul Petre Roman (2) 28 iunie 1990 - 16 octombrie 1991		Pachet de măsuri privind mecanismele economiei de piaţă; Legea fondului funciar; vânzarea către populaţie a locuinţelor construite din fondurile statului; liberalizarea parţială a preţurilor; inflaţie accelerată (170%); recesiune economică (PIB scade cu 13%); ca urmare a mineriadei din septembrie 1991 premierul demisionează
Guvernul Theodor Stolojan 16 octombrie 1991 - 20 noiembrie 1992	Uniune Naţională	Cabinet de concentrare naţională fără sprijinul PNŢ-CD;  Constituţia din 8 decembrie 1991; naţionalizarea valutei (societăţile comerciale şi populaţia au fost obligate să-şi schimbe valuta în lei la un curs fixat administrativ); recapitalizarea băncilor; liberalizarea totală a preţurilor; scădere a PIB cu 8,8%; inflaţie galopantă (210%)
Guvernul Nicolae Văcăroiu 20 noiembrie 1992 - 12 decembrie 1996	PDSR	Abordare lentă a procesului de restructurare şi reformă a sistemului bancar, pierderile economice fiind acoperite de la bugetul de stat; după atingerea unui prag record de 256%, rata anuală a inflaţiei scade sub 100%; introducerea TVA; Cuponiada; Afacerea Caritas; România devine membru în Consiliul Europei; România semnează Acordul de asociere la UE
Guvernul Victor Ciorbea 12 decembrie 1996 - 17 aprilie 1998	CDR • USD  • UDMR	Program ce vizează accelerarea privatizării, restructurării şi reducerea pierderilor din economie; recesiune economică (în anul 1997, PIB scade cu 6,1%, iar rata inflaţiei ajunge la 150%); Căderea guvernului s-a produs ca urmare a unei crize politice provocate de PD
Guvernul Radu Vasile 17 aprilie 1998 - 22 decembrie 1999		Deteriorare a nivelului de trai (şomajul depăşeşte 10%); Legea  învăţământului din 1998; Mineriada din ianuarie 1999; participarea la Războiul din Kosovo; vizita Papei Ioan Paul al II-lea; România este invitată să înceapă negocierile pentru aderarea la UE; primul ministru este revocat din funcţie de preşedintele Constantinescu
Guvernul Mugur Isărescu 22 decembrie 1999 - 28 decembrie 2000	CDR • PD • PSDR  • UDMR	Prima creştere economică după trei ani (2,4%); pachet de măsuri de relaxare fiscală (reducerea impozitului pe profit, aplicarea unei cote unice de TVA de 19%, introducerea impozitului pe venitul global, ş.a.); măsuri fiscale de sprijinire a exporturilor; Afacerea FNI; reglementarea sistemului public de asigurări sociale
Guvernul Adrian Năstase 28 decembrie 2000 - 29 decembrie 2004	PSD	Boom economic (în anul 2004, creşterea economică a fost de 8,3%, iar rata inflaţiei scade sub 10%); eliminarea vizei Schengen; revizuirea Constituţiei; participarea la Războiul din Irak şi din Afghanistan; România devine membru al NATO (29 martie 2004); închiderea negocierilor pentru aderarea la UE
Guvernul Călin Popescu Tăriceanu (1) 29 decembrie 2004 - 5 aprilie 2007	Alianţa D.A. PNL-PD • UDMR • PC	Mandatul cabinetului a fost marcat de confruntarea dintre primul ministru şi preşedintele Băsescu; introducerea cotei unice de impozitare de 16%; denominarea monedei naţionale cu patru zerouri; Răpirea jurnaliştilor din Irak; România devine membru al Uniunii Europene la 1 ianuarie 2007; PD este scos de la guvernare prin restructurarea cabinetului
Guvernul Călin Popescu Tăriceanu (2) 5 aprilie 2007 - 22 decembrie 2008	PNL • UDMR	Boom economic (creştere record de 8,8% în sem. I al anului 2008); creştere a investiţiilor străine; suspendarea preşedintelui Traian Băsescu Summit-ul NATO de la Bucureşti; introducerea votului uninominal mixt
Guvernul Emil Boc (1) 22 decembrie 2008 - 13 octombrie 2009 ad-int. 13 octombrie 2009 - 23 decembrie 2009	PDL • PSD	Prima recesiune economică după 10 ani (scădere a PIB cu 7,1%); program de finanţare externă coordonat de FMI în valoare de 20 mld. euro; primul cabinet demis de Parlament prin moţiune de cenzură după 1989
Guvernul Emil Boc (2) 23 decembrie 2009 - 9 februarie 2012	PDL • UDMR • UNPR	Criză economică; program de reducere a cheltuielilor bugetare (reducerea cu 25% a salariilor in sectorul public); creşterea TVA la 24%; ca urmare a manifestaţiilor de protest din Piaţa Universităţii, primul ministru îşi depune mandatul
Guvernul Mihai Răzvan Ungureanu 9 februarie 2012 - 27 aprilie 2012 ad-int. 27 aprilie 2012 - 7 mai 2012	PDL • UDMR • UNPR	Coaliţia guvernamentală pierde majoritatea în Parlament, iar după 78 de zile de guvernare cabinetul este demis prin moţiune de cenzură
Guvernul Victor Ponta (1) 7 mai 2012 - 21 decembrie 2012	USL (PSD • PNL • PC)	Suspendarea preşedintelui Traian Băsescu
Guvernul Victor Ponta (2) 21 decembrie 2012 - 5 martie 2014	USL (PSD • PNL • PC • UNPR)
Guvernul Victor Ponta (3) 5 martie 2014 - prezent	PSD • UDMR • PC • UNPR

Sursă: http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Index:Guvernele_Rom%C3%A2niei