Se afișează postările cu eticheta Filme. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Filme. Afișați toate postările

sâmbătă, 23 ianuarie 2016

Dincolo de pod (1976)


Regia: Mircea Veroiu | Actori: Mircea Albulescu, Leopoldina Balanuta, Ion Caramitru, Maria Ploae, Irina Petrescu, Florin Zamfirescu, Ovidiu Iuliu Moldovan, Florina Cercel.

Adaptarea cinematografica a romanului "Mara" de Ion Slavici, filmul descrie destinul Marei, o precupeață din Radna, rămasă văduva după ce soțul ei, cizmar de meserie, murise și o lăsase cu doi copii, Persida și Trică. Chibzuită pana la zgârcenie, în fiecare seară, Mara își face singură socotelile și pune în trei ciorapi bani pentru viitorul celor doi copii și pentru viața de zi cu zi și speră că, după ce își crescuse cu multă dragoste copiii și muncise din greu pentru ei, în felul ei, egoist, putea să le hotărască destinul, o soartă pe care în mintea ei o considera cea mai firească, demnă și perfectă pentru copiii ei "deosebiti" și pentru reputația ei. Pe Sida, pe care o educase la o mănăstire catolică, la maica Aegidia din Lipova, o voia călugăriță, iar  pe Trică -  calfă la casa lui Bocioca. Dar Trică fuge din școală, dupa o bătaie cu colegii săi, Sida îl ajută și se îndrăgostește de neamțul Hans, fiul lui Huber, se căsătorește cu el și, aprigă și ambițioasa femeie Mara se va confrunta cu totul altceva, se va confrunta cu rapacitatea fiicei sale care îi seamănă perfect și depășirea propriei condiții va trece pe planul doi.

miercuri, 19 august 2015

D'ale carnavalului (1958)




Regia

Gheorghe Naghi, Aurel Miheles
Cu
Alexandru Giugaru, Grigore Vasiliu-Birlic, Ion Lucian



Nae Girimea (Ion Lucian), un frizer dintr-o mahala bucureșteană a sfârșitului de secol XIX, își găsește o nouă amantă în persoana Didinei (Vasilica Tastaman). Acest fapt va stârni gelozia nebunească a amantei sale “de suflet”, Mița Baston (Jeana Gorea), precum și a violentului Pampon (Alexandru Giugaru), amantul oficial al Didinei. În acest vârtej al căutarii și pedepsirii îndrăznețului frizer, care se petrece în timpul unui carnaval, intră și Crăcănel (Grigore Vasiliu-Birlic), întreținătorul oficial al Miței.


Ecranizarea piesei lui I.L. Caragiale. În film au fost preluate și elemente din piesa "Conu Leonida față cu reacțiunea" de același autor.


"Ecranizarea farsei a fost un act de curaj. Filmul păstrează dinamica precipitată și încărcată de neprevazut a piesei." - Dumitru Solomon – 1958 (Gazeta literară).

Doctor fără voie (1976)



Regia

Cornel Popa
Cu
Amza Pellea, Tamara Buciuceanu



Doctor fără voie, satira comică usturătoare a lui Moliere ţinteşte în una din plăgile care îi împovăra pe bolnavii săraci: aşa-numiţii "doctori-savanti", doritori de îmbogăţire rapidă. Autorul satirizează excesul lor de latinisme (adeseori inventate) în faţa bolnavilor neştiutori . Sancţiunea vine imediat, spre satisfacţia publicului.



Piesa 'Le médecin malgré lui' (Doctor fara voie) este o creatie clasica a lui Molière, in care personajul principal, Sganarelle, ajunge sa fie luat drept un doctor faimos in urma unei farse jucate de sotia sa. Adus cu forta in casa lui M Geronte pentru a-i vindeca fiica, devenita muta peste noapte, acesta incearca din toate puterile sa se ridice la nivelul renumelui sau, insa se trezeste tarat in mijlocul povestii de dragoste dintre Lucinde, fata lui M Geronte, si Léandre. Finalul este si el unul clasic, in care toata lumea isi rezolva in mod convenabil problemele ce pareau la un moment dat de nerezolvat.

Bădăranii (1960)

Licență YouTube standard * film publicat de; MrFilmeRomanesti

Patul lui Procust


  • Licență YouTube standard * Film publicat de 
MrFilmeRomanesti

luni, 29 iunie 2015

Osânda (1977)


Coroana de foc


Chirița în provincie


Chirița la Iași (1987)


Înfoiata Chirița urzește mari planuri matrimoniale, fiindcă, of, of ce supărare / de-a avea o fată mare!. Nemulțumită de boiernașii care aspiră la mâna fiicelor ei, ea descinde în Iași cu ocazia de a le găsi pretendenți mai de soi. Încurcături, urmăriri, travestiuri, leșinuri, păcăleli, învârteli, romanțe, serenade, un regal al trivialității dat drept umor și ironie.

Cucoana Chirița (1987)



Nea Mărin miliardar (1979)


marți, 23 iunie 2015

La Moara cu noroc (1955)



Dramă psihologică, ecranizare după nuvela "Moara cu noroc" de Ioan Slavici. 

Acţiunea se petrece în anii 1870 la un han izolat din împrejurimile Aradului. Ahtiat după bani, cârciumarul Ghiţă se asociază la tâlhării cu Sămădău, însă îşi distruge viaţa şi familia.



"Când am realizat La moara cu noroc s-a vorbit despre o influenţă a westernului, acest gen cinematografic atât de intim legat de tradiţiile culturale şi istoria poporului american. Toate existau în nuvela pe care Slavici a scris-o cu mult înainte de afirmarea westernului, în spiritul unui realism critic evoluat." - Victor Iliu - 1956



Ghiţă şi Ana sosesc la hanul Moara cu noroc. Aici cei doi împreuna cu copiii lor vor să-şi construiască o viaţă mai bună lipsită de griji.
La han nu poţi avea linişte dacă nu eşti în cârdăşie cu Lică Sămădăul, asa că Ghiţă încearcă să-şi menţină o bună relaţie cu acesta, dar şi cu căprarul Pintea. Ghiţă este târât de Lică în diferite afaceri murdare care îl vor îndepărta de familie, împreună cu Pintea va încerca să-l dovedească pe Lică.
Una dintre nestematele cinematografiei româneşti regizată de Victor Iliu.
Premiera filmului a avut loc pe data de 26 ianuarie la Cinema "Patria" (fostul cinema Aro) unde în '43 a avut premiera altă capodoperă românească, "O noapte furtunoasă" de Jean Georgescu.

Moromeții (1987)

Ecranizare după romanul omonim al lui Marin Preda



Iancu Jianul Zapciul (1980)



Pintea Haiducul (1976)



Grigore Pintea (Florin Piersic), fost ofiter in armata habsburgica, se intoarce in satul natal din Maramures. Moartea parintilor si imaginea satenilor schingiuiti de oamenii grofului il determina sa treaca la haiducie, folosindu-si cunostintele de tactica si strategie militara.

Dragostea lui pentru Iza (Maria Ploae), o frumoasa maramureseanca, îi înnobileaza sufletul si întregesc portretul unui erou nemuritor, cunoscut astazi drept "Pintea Viteazul". 

Haiducii lui Șaptecai (1971)



Buzduganul cu trei peceți (1977)


Filmul lui Constantin Vaeni este un nou film despre Mihai Viteazul, după cel realizat cu şapte ani înainte de Sergiu Nicolaescu.
Filmul este o comandă făcută chiar de şeful statului, Nicolae Ceauşescu, care dorea un film cu mai multă "conştiinţă de clasă", care să pună mai puţin accentul pe acţiune şi lupte şi mai mult pe "gândirea" eroului, al cărui urmaş se credea.
Filmul este "un film de idei, de fapt colaj de discursuri, alcătuit de Eugen Mandric, şi regizate fără respiraţie epică" (Tudor Caranfil).

Frații Jderi


Baltagul (1969)

Ecranizare după romanul omonim al lui Mihail Sadoveanu


Baltagul este un roman scris de Mihail Sadoveanu. A fost publicat în noiembrie 1930. 

Romanul a fost scris in numai 17 zile şi este compus din 16 capitole. Sursa de inspiraţie a romanului a fost balada populară „Mioriţa". ca fiind o monografie a satului prezentând aspecte ale firii omului de la sat, tradiţiile şi obiceiurile româneşti: la botez, nuntă, şi înmormântare.


Mircea cel Bătrân (1989)


În 1393 Imperiul Otoman încercă să cucerească toată lumea cunoscută acelor timpuri. În drumul lor nu a mai rămas decât micul principat al Valahiei, condus de marele domnitor Mircea cel Bătrân. Ani de zile acesta a luptat atât împotriva turcilor cât şi a altor năvălitori, menţinând independenţa ţării sale. Ajuns în amurgul vieţii, Mircea nu are de lăsat urmaşilor decât o singură moştenire : Libertatea! Şi pentru asigurarea acesteia, el trebuie să treacă de înfruntarea finală cu turcii...