De unde vine expresia „Ete na”?

Vorbitorii nativi ai unei limbi se folosesc mult de expresii. În multe dintre discuții, acestea pot exprima o situație sau un eveniment prin doar două-trei cuvinte. În plus, demonstrează că persoana care a folosit expresia are un limbaj diversificat și poate descrie o stare de fapt prin mai multe modalități. De-a lungul timpului, în limba română au apărut tot felul de sintagme, unele transmise din generație în generație, iar altele împrumutate de la alte culturi și civilizații.

Jocul cu cuvintele reprezintă specialitatea lingviștilor, astfel că expresia „Ete na” a fost analizată pe toate planurile și a fost decretată ca fiind vulgară. O situație ciudată, fiindcă termenul „ete” este o interjecție și poate fi utilizat ca „iată”, iar de cealaltă parte „na” este folosit atunci când vrei să oferi ceva. De exemplu: „Na cana asta cu apă”.

Ce semnifică expresia „Ete na”?

Această sintagmă este folosită, în special, de tineri, însă mai rar, și exprimă o neîncredere într-o situație prezentată. Expresia este sinonimă cu „Ei, na!”, „Pe naiba!”, „Nu mai spune!” și așa mai departe. De exemplu: „Uite câți bani are Claudiu dacă muncește. La care Sorin răspunde: Ete na!”. Cu alte cuvinte expresia transmite faptul că persoana în cauză nu este interesată de situația prezentată și nu vrea să fie bătută la cap cu această idee.

Cum a apărut expresia „Ete na”?

„Na” e prezent în toate limbile balcanice,. Termenul poate fi comparat cu slavo-macedoneanul „ena” (care înseamnă iată sau poftim). Acesta poate fi observat și în limba greacă „Να ένας άνθρωπος”, care se traduce prin „Iată un om!” / „Na un om!”. În limba română însă specialiștii în lingvistică au decretat „na” ca fiind un cuvânt vulgar.

De cealaltă parte, „ete” este un cuvânt pan-indo-european și e identic cu latinescul „ita”. Acesta poate fi comparat cu slavonescul „eto” sau cu englezescul „it”. Surprinzător însă, în limba noastră, în trecut, mediul academic a încercat să scape de limbajul țăranilor și a stabilit că nu este corect să spui „ete”, cu atât mai mult „Ete na”.