Acesta este un index al guvernelor României, de la formarea primului guvern
unic în ambele Principate Române până în zilele noastre. Acestea au purtat
titulatura de Consiliu de miniştri până în 28 martie 1974, după care s-a
adoptat titulatura de Guvernul României.
Guvern
|
Coaliţie
|
Info
|
Guvernul Barbu
Catargiu
22 ianuarie 1862 - 24 iunie 1862 |
conservatori
|
Primul guvern unic
după recunoaşterea Unirii depline a Principatelor; dezbateri intense privind
proiectul de lege rurală; primul ministru este asasinat sub clopotniţa de pe Dealul Mitropoliei
|
Guvernul Nicolae
Creţulescu (1)
24 iunie 1862 - 11 octombrie 1863 |
centru
|
Măsuri ce vizează
aplicarea în administraţie a Unirii depline; Criza tranzitului armelor sârbeşti; măsuri
preliminare privind mănăstirile închinate; cabinetul primeşte vot de blam,
însă refuză să demisioneze
|
Guvernul Mihail
Kogălniceanu
11 octombrie 1863 - 26 ianuarie 1865 |
cuzişti
|
Secularizarea
averilor mănăstireşti; Lovitura de stat din 2 mai 1864; Statutul dezvoltător
al Convenţiei de la Paris; Legea electorală din
1864; Reforma agrară din
1864; înfiinţarea Universităţii din Bucureşti; Legea instrucţiunii publice; Legea pentru comunele urbane şi rurale; Legea de organizare a Armatei din 1864
|
Guvernul Constantin
Bosianu
26 ianuarie 1865 - 14 iunie 1865 |
Legea pentru organizarea judecătorească din 1865 (sunt înfiinţate judecătoriile de plasă, tribunalele judeţene, curţile de
apel, curţile de juraţi şi Curtea de Casaţie, care era totodată şi instanţa
de recurs); sunt promulgate Codul civil şi de procedură civilă, Codul Penal,
Codul comercial
|
|
Guvernul Nicolae
Creţulescu (2)
14 iunie 1865 - 11 februarie 1866 |
Conflictul politic
dintre domn şi opoziţie gripează sistemul instituţional al statului; Alexandru Ioan Cuza este silit să abdice
|
|
Guvernul Ion Ghica
(1)
11 februarie 1866 - 10 mai 1866 |
Uniune Naţională
|
Cabinet provizoriu
cu rolul de a administra ţara după abdicarea lui Cuza şi până la aducerea
unui prinţ străin; Legea pentru tocmeli agricole din 1866;
proclamarea lui Carol ca domn al românilor
|
Guvernul Lascăr
Catargiu (1)
11 mai 1866 - 13 iulie 1866 |
Constituţia
din 1866; Legea electorală din
1866; din cauza discrepanţei ideologice dintre membrii săi,
cabinetul nu şi-a putut încheia mandatul
|
|
Guvernul Ion Ghica
(2)
15 iulie 1866 - 21 februarie 1867 |
centru
|
Poarta emite
firmanul prin care îl recunoşte pe Carol ca domn ereditar al Principatelor
Unite; după încheierea „Înţelegerii de la Concordia”, cabinetul primeşte vot
de blam, iar primul ministru depune mandatul
|
Guvernul
Constantin A. Creţulescu
1 martie 1867 - 4 august 1867 |
stânga
|
Cabinetul este
expresia „Înţelegerii de la Concordia” între radicali, maişti şi
fracţionişti; se reiau lucrările la construcţia Căii
ferate Bucureşti - Giurgiu; Legea pentru înfiinţarea unui nou sistem monetar (leul devine moneda naţională a Principatelor)
|
Guvernul Ştefan
Golescu
17 august 1867 - 29 aprilie 1868 |
radicali
|
Activitatea
cabinetului este încetinită de conflictul dintre grupările politice;
depunerea unui proiect de lege prin care evreilor le era interzisă luarea în
arendă a imobilelor deteriorează poziţia externă a statului român; la
presiunea Puterilor Garante, primul ministru îşi depune mandatul
|
Guvernul Nicolae
Golescu
1 mai 1868 - 16 noiembrie 1868 |
Concesiunea
Strousberg; Legea privind organizarea puterii armate din 1868;
Franţa intensifică presiunile asupra principelui Carol pentru a renunţa la
colaborarea cu „roşii”, bănuind că aceştia orientează politica externă spre
Prusia; ca urmare a acestui context, primul ministru se retrage
|
|
Guvernul Dimitrie
Ghica
16 noiembrie 1868 - 27 ianuarie 1870 |
conservatori moderaţi
liberali moderaţii |
Cabinet de nuanţă
moderată cu rolul de a ameliora poziţia internaţională a statului şi de a
stinge discordia din interiorul clasei politice; M. Kogălniceanu, ministrul
de Interne, provoacă tensiuni în cabinet determinând o criză guvernamentală;
primul ministru depune mandatul după ce pierde mare parte din sprijinul
parlamentar
|
Guvernul Alexandru G.
Golescu
2 februarie 1870 - 18 aprilie 1870 |
centru
|
Se emit primele
monede de aur cu efigia domnului Carol şi inscripţia „prinţ al României”;
constituirea cabinetului nemulţumeşte întreaga clasă politică; nereuşind
să-şi complete cabinetul, primul ministru demisionează
|
Guvernul
Emanoil Costache Epureanu (1)
20 aprilie 1870 - 14 decembrie 1870 |
conservatori
(juna dreaptă) |
Puternice mişcări
antidinastice şi republicane ce culminează cu insurecţia de
la Ploieşti; izbucneşte scandalul politic legat de concesiunea Strousberg; cabinetul primeşte vot de blam în Cameră
şi depune mandatul
|
Guvernul Ion Ghica
(3)
18 decembrie 1870 - 11 martie 1871 |
liberali moderaţi
|
Sărbătorirea cu fast
a zilei de naştere a împăratului Wilhelm I de către colonia germană din
Bucureşti se încheie cu o ciocnire sângeroasă între forţele de ordine şi
manifestanţii republicani; după ce anunţă intenţia de a abdica, Carol revine
asupra deciziei în schimbul promisiunii de constituire a unui guvern puternic
|
Guvernul Lascăr
Catargiu (2)
11 martie 1871 - 31 martie 1876 |
conservatori
|
Măsuri de creştere a
fiscalităţii pentru ameliorarea finanţelor publice; Legea de organizare a
Armatei din 1872; anularea Concesiunii Strousberg; Legea învoielilor agricole
din 1872; Convenţia comercială cu Austro-Ungaria; cabinetul primeşte vot de
blam în Senat
|
Guvernul Ion
Emanoil Florescu (1)
4 aprilie 1876 - 26 aprilie 1876 |
Cabinetul a avut o
durată de numai trei săptămâni timp în care a existat o luptă acerbă între
conservatori şi liberali pentru desemnarea biroului Senatului,; în cele din
urmă, victoriosă a ieşit coaliţia liberală
|
|
Guvernul Emanoil Costache Epureanu (2)
27 aprilie 1876 - 23 iulie 1876 |
PNL
|
După alegeri, noua
Cameră dominată de liberali trimite în judecată 11 miniştri din fostul guvern
conservator sub acuzaţiile de încălcare a Constituţiei şi abuz în serviciu
(vor fi retrase anul următor); conservator dizident, membru în cabinetul
Catargiu, primul ministru demisionează
|
Guvernul Ion C. Brătianu (1)
24 iulie 1876 - 24 noiembrie 1878 |
Războiul
ruso-turc; Proclamarea Independenţei (10 mai 1877); recunoaşterea
independenţei este condiţionată de modificarea articolului 7 din Constituţie; Congresul de Pace de la Berlin; România primeşte
Dobrogea şi Delta Dunării la schimb cu sudul
Basarabiei
|
|
Guvernul Ion C. Brătianu (2)
25 noiembrie 1878 - 10 iulie 1879 |
||
Guvernul Ion C. Brătianu (3)
11 iulie 1879 - 9 aprilie 1881 |
Revizuirea Constituţiei;
Legea pentru organizarea Dobrogei; canalizarea Dâmboviţei; răscumpărarea
căilor ferate (statul preia exploatarea şi administrarea acestora);
înfiinţarea Direcţiunii princiare a CFR; înfiinţarea Băncii Naţionale;
Proclamarea Regatului (14 martie 1881)
|
|
Guvernul Dimitrie C. Brătianu
10 aprilie 1881 - 8 iunie 1881 |
Cabinetul organizează
ceremonia de încoronare a lui Carol I şi a soţiei sale, Elisabeta, ca
suverani ai României; Pactul de
familie; ministrul de Război primeşte vot de blam în Senat;
înţelegând că a pierdut sprijinul majorităţii parlamentare liberale, primul
ministru demisionează
|
|
Guvernul Ion C. Brătianu (4)
9 iunie 1881 - 20 martie 1888 |
Legea asupra
străinilor; România aderă la Dubla Alianţă (1883); revizuirea
Constituţiei;Legea electorală din 1884; înfiinţarea
Domeniilor Coroanei; se reduce termenul învoielilor agricole la 2 ani şi
jumătate; Legea pentru încurajarea industriei naţionale din 1887; Războiul vamal cu Austro-Ungaria
|
|
Guvernul Theodor Rosetti (1)
23 martie 1888 - 11 noiembrie 1888 |
Junimea
|
Răscoalele ţărăneşti
din Câmpia Dunării; doctrina Era Nouă;
diferendele politice din interiorul arcului guvernamental au blocat
activitatea cabinetului
|
Guvernul Theodor Rosetti (2)
12 noiembrie 1888 - 22 martie 1889 |
Junimea • PLC
|
|
Guvernul Lascăr Catargiu (3)
29 martie 1889 - 3 noiembrie 1889 |
PLC
|
Se înfiinţează
Şcoala Superioară de Război; conflictele politice dintre grupările
conservatoare accentuează criza guvernamentală
|
Guvernul
Gheorghe Manu
5 noiembrie 1889 - 15 februarie 1891 |
PLC • Junimea
|
Se formează Direcţia
poştelor, telegrafelor şi telefoanelor; se introduce iluminatul electric în
Capitală; încep lucrările la podul peste Dunăre, operă a lui A. Saligny;
reorganizarea Băncii Naţionale prin trecerea la monometalismul aur
|
Guvernul Ion Emanoil Florescu (2)
21 februarie 1891 - 26 noiembrie 1891 |
PLC
|
Jubileul a 25 de ani
de domnie a lui Carol I; criză guvernamentală; divergenţele dintre catargişti
şi vernescani vor conduce la destrămarea PLC
|
Guvernul Lascăr Catargiu (4)
27 noiembrie 1891 - 3 octombrie 1895 |
PC • Junimea
|
Înfiinţarea
jandarmeriei rurale; Legea învoielilor agricole din 1893;
reorganizarea Creditului Agricol; „criza Memorandumului”;
se reia sistemul convenţiilor comerciale; Regulamentul industriilor insalubre; Legea minelor
din 1895
|
Guvernul Dimitrie A. Sturdza (1)
4 octombrie 1895 - 21 noiembrie 1896 |
PNL
|
Vizita împăratului
Franz Josef la Bucureşti; „chestiunea
Ghenadie” (val de manifestaţii şi proteste organizate de opoziţie
împotriva guvernului având ca pretext îndepărtarea în condiţii neobişnuite a
mitropolitului primat Ghenadie de la conducerea Bisericii)
|
Guvernul Petre S. Aurelian
21 noiembrie 1896 - 26 martie 1897 |
PNL
(gruparea drapelistă) |
A fost un cabinet de
compromis pentru a aplana „criza Ghenadie”; Legea reaposului duminical din 1897 (duminica şi sărbătorile nu se lucrează, iar magazinele şi
întreprinderile sunt închise)
|
Guvernul Dimitrie A. Sturdza (2)
31 martie 1897 - 30 martie 1899 |
PNL
|
Legile
învăţământului promovate de Spiru Haret (instituirea bacalaureatului, reforma învăţământului secundar şi
superior, ş.a.); criză politică generată de problema subvenţionării
instituţiilor de învăţământ româneşti din Ardeal
|
Guvernul Gheorghe Gr. Cantacuzino (1)
11 aprilie 1899 - 7 iulie 1900 |
PC
|
Criză financiară
(deficit bugetar de peste 35 mil. lei); împrumut extern de 175 de milioane
lei; pentru echilibrarea bugetului şi atragerea de noi resurse guvernul
adoptă măsuri de creştere a fiscalităţii; Afacerea
Hallier (rezilierea contractului privind
modernizarea portului Constanţa)
|
Guvernul Petre P. Carp (1)
7 iulie 1900 - 13 februarie 1901 |
Pentru a face faţă
dificultăţii economice, primul ministru imaginează un plan de măsuri ce
cuprindea creşteri de fiscalitate, restructurări institituţionale,
concesiuni; eforturile de contractare a unui nou împrumut extern eşuează;
aceste măsuri provoacă nemulţumirea clasei politice, iar primul ministru este
forţat să demisioneze
|
|
Guvernul Dimitrie A. Sturdza (3)
14 februarie 1901 - 20 decembrie 1904 |
PNL
|
Se adoptă măsuri de
reducere a cheltuielilor bugetare (suprimarea de instituţii şi posturi în
domeniul public, reduceri pe o scară progresivă a salariilor, de la 2% la
20%); Legea
meseriilor; primul ministru este forţat să demisioneze la
presiunile „Ocultei”,
grupare din interiorul PNL ce sprijină ascensiunea lui Ionel Brătianu în
fruntea partidului
|
Guvernul Gheorghe Gr. Cantacuzino (2)
22 decembrie 1904 - 12 martie 1907 |
PC
|
Expoziţia jubiliară
pentru sărbătorirea a 40 de ani de domnie a regelui Carol; Legea generală
a vămilor; înfiinţarea Casei de credit viticol; „chestiunea
concesiunii terenurilor petrolifere”; Răscoala din 1907
|
Guvernul Dimitrie A. Sturdza (4)
12 martie 1907 - 27 decembrie 1908 |
PNL
|
Legea învoielilor agricole din 1907;
înfiinţarea Casei Rurale; desfiinţarea trusturilor arendăşeşti; legea pentru
organizarea comunelor şi plăşilor; împrumut de 70 mil. lei pentru finanţarea
unor proiecte de infrastructură; primul ministru demisionează din motive de
sănătate
|
Guvernul Ion I. C. Brătianu (1)
12 decembrie 1908 - 4 martie 1909 |
Legea Orleanu; Legea referitoare la
cooperativele de muncitori şi meseriaşi; Legea pentru şcoalele de copii mici;
Codul Silvic; program de construire de locuinţe ieftine pentru muncitori
|
|
Guvernul Ion I. C. Brătianu (2)
4 martie 1909 - 28 decembrie 1910 |
||
Guvernul Petre P. Carp (2)
29 decembrie 1910 - 28 martie 1912 |
PC
|
Legea privind
organizarea meseriilor, creditului şi asigurărilor muncitoreşti; măsuri
împotriva preţurilor de monopol la produsele de consum de bază; pachet de
legi pentru ieftinirea traiului prin scutiri de taxe şi impozite; Legea încurajării industriei naţionale din 1912; Afacerea
tramvaielor
|
Guvernul Titu Maiorescu (1)
28 martie 1912 - 14 octombrie 1912 |
Al Doilea Război
Balcanic; Pacea de la
Bucureşti; România primeşte de la Bulgaria un teritoriu de aprox.
7000 de km2 în sudul Dobrogei (Cadrilaterul);
înfiinţarea Academiei de Înalte Studii Comerciale
|
|
Guvernul Titu Maiorescu (2)
14 octombrie 1912 - 31 decembrie 1913 |
PC • PCD
|
|
Guvernul Ion I. C. Brătianu (3)
4 ianuarie 1914 - 11 decembrie 1916 |
PNL
|
Izbucneşte Primul
Război Mondial; Consiliul de Coroană se pronunţă pentru adoptarea poziţiei de
neutralitate; decesul regelui Carol I; Convenţia militară cu Antanta; la 14 august 1916, Consiliul de Coroană decide intrarea
României în război împotriva Austro-Ungariei; Armata Puterilor Centrale ocupă
Capitala; familia regală, Parlamentul şi Guvernul sunt nevoite să se retragă
la Iaşi
|
Guvernul Ion I. C. Brătianu (4)
11 decembrie 1916 - 26 ianuarie 1918 |
PNL • PCD
|
Se trece la
reorganizarea şi înzestrarea Armatei cu echipament modern; tezaurul României
este transportat la Moscova; proiectul de revizuire a Constituţiei consacră
adoptarea reformei agrare prin exproprierea marii proprietăţi şi introducerea
votului universal; Bătăliile de la Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz; Criza Diamandi;
în faţa presiunilor Austro-Ungariei de a semna armistiţiul, Brătianu depune
mandatul
|
Guvernul Alexandru Averescu (1)
29 ianuarie 1918 - 27 februarie 1918 |
Uniune Naţională
|
După ieşirea
oficială a Rusiei din război, Austro-Ungaria pune problema armistiţiului
într-o manieră ultimativă; Consiliul de Coroană decide ca textul tratatului
să fie discutat în bloc şi nu pe articole, pentru a se pune în evidenţă
caracterul de dictat al acestuia; sperând într-o ameliorare a condiţiilor de
armistiţiu, regele Ferdinand apelează la o personalitate politică ce se
bucura de încrederea Puterilor Centrale
|
Guvernul Alexandru Marghiloman
5 martie 1918 - 24 octombrie 1918 |
PC
|
Unirea Basarabiei cu
România; este semnat Tratatul de pace cu Puterile Centrale
(Dobrogea era ocupată de Bulgaria, Austro-Ungaria lua partea vestică a
Carpaţilor, Germania instituia un monopol asupra ţiţeiului pe 90 de ani);
regele Ferdinand refuză să semneze Tratatul; prima criză dinastică
|
Guvernul Constantin Coandă
24 octombrie 1918 - 29 noiembrie 1918 |
Uniune Naţională
|
Ca urmare a
victoriilor obţinute de Antanta pe parcursul verii anului 1918, România să
reintră în război împotriva Puterilor Centrale; sfârşitul Primului Război
Mondial; Unirea Bucovinei cu
România; Unirea Transilvaniei
cu România
|
Guvernul Ion I. C. Brătianu (5)
29 noiembrie 1918 a.v./12 decembrie 1918 a.n. - 12 septembrie 1919 |
PNL
|
Manifestaţia din Piaţa Teatrului Naţional;
începe reforma agrară prin exproprierea marii proprietăţi rurale; Conferinţa
de Pace de la Paris; Tratatul de la Versailles; adoptarea Calendarului gregorian; Ocuparea
Budapestei; primul ministru demisionează refuzând să semneze
Tratatul de Pace cu Austria ce cuprindea clauze menite să faciliteze amestecul Marilor Puteri în treburile interne ale României
|
Guvernul Arthur Văitoianu
27 septembrie 1919 - 28 noiembrie 1919 |
Uniune Naţională
|
Cabinetul a avut
rolul de a organiza primele alegeri generale parlamentare pe baza votului
universal
|
Guvernul Alexandru Vaida-Voevod (1)
1 decembrie 1919 - 12 martie 1920 |
Blocul Parlamentar
|
Parlamentul votează
legile prin care se ratifică unirea Basarabiei, Bucovinei şi Transilvaniei cu
România; la presiunea Marilor Puteri, este semnat Tratatul de Pace cu Austria de la Saint-Germain;
Brătianu intervine pe lângă rege pentru a determina căderea cabinetului;
mizând pe popularitatea exacerbată a generalului Averescu, fruntaşul liberal
îi acordă sprijinul pentru a veni la putere
|
Guvernul Alexandru Averescu (2)
13 martie 1920 - 13 decembrie 1921 |
PP • PD
|
Reforma financiară
din 1921; unificarea monetară; Reforma agrară
din 1921; Atentatul cu bombă de la Senat; prima grevă
generală din istorie (oct. 1920); Legea privind sindicatele profesionale;
Convenţia de alianţă defensivă cu Polonia; Tratatul de la Trianon;
constituirea Micii Înţelegeri; în
urma demisiei ministrului de Externe, Take Ionescu (PD), se provoacă o criză politică iar cabinetul îşi depune mandatul
|
Guvernul Ion I. C. Brătianu (6)
19 ianuarie 1922 - 27 martie 1926 |
PNL
|
Politică economică
protecţionistă şi de sprijinire a burgheziei industriale („prin noi înşine”); Constituţia
din 1923; ceremonia de încoronare a lui Ferdinand I ca rege al tuturor românilor; Legea minelor
din 1924; Legea Mârzescu; Legea pentru învăţământul primar; Legea pentru unificarea administrativă; se
înfiinţează Patriarhia Română; Legea electorală din 1926; renunţarea la tron a principelui Carol; Actele de la 4 ianuarie 1926
|
Guvernul Alexandru Averescu (3)
30 martie 1926 - 4 iunie 1927 |
PP
|
Cabinetul a venit la
putere cu sprijinul lui Ionel Brătianu; Tratatul de prietenie cu Franţa;
prima grilă de salarizare a funcţionarilor publici; Averescu se îndepărtează
de la linia politică dictată de Brătianu, manifestând opinii favorabile
restauraţiei carliste; fruntaşul liberal forţează căderea guvernului, iar
primul ministru este nevoit să demisioneze
|
Guvernul Barbu
Ştirbei
4 iunie 1927 - 20 iunie 1927 |
Uniune Naţională
|
A fost un cabinet
efemer format din grupări politice divergente şi personalităţi cu vederi
politice total diferite; la sugestia lui Ionel Brătianu, miniştrii liberali
se retrag din guvern, iar primul ministru este nevoit să îşi depună mandatul
|
Guvernul Ion I. C. Brătianu (7)
22 iunie 1927 - 24 noiembrie 1927 |
PNL
|
Decesul regelui
Ferdinand şi intrarea în funcţiune a Regenţei; procesul
Manoilescu; Ionel Brătianu încetează din viaţă în urma unei
amigdalite
|
Guvernul Vintilă I. C. Brătianu
24 noiembrie 1927 - 3 noiembrie 1928 |
Legea pentru
protecţia muncii femeilor şi minorilor; se stabileşte durata zilei de lucru
de 8 ore; Pactul Briand-Kellog; tentative eşuate de stabilizare monetară prin
contractarea unui împrumut extern; Marşul asupra
Bucureştiului; eşuând în tentativa de a constitui un guvern de
uniune naţională, primul ministru demisionează
|
|
Guvernul Iuliu
Maniu (1)
10 noiembrie 1928 - 7 iunie 1930 |
PNŢ
|
Activitatea
cabinetului este marcată de criza economică globală (scăderea nivelului de
trai, creşteri de taxe şi impozite, producţia industrială scade cu 37%);
împrumut extern de 100 mil. USD prin care se realizează stabilizarea
monetară; politică economică de atragere a capitalului străin („porţile
deschise”); Legea
Mihalache; Protocolul Litvinov; Greva minerilor de la Lupeni (22
de morţi şi 58 de răniţi); principele Carol soseşte inopinat în ţară; Maniu
demisionează deoarece Carol evită să îşi ia angajamentele propuse de el
|
Guvernul Gheorghe Mironescu (1)
7 iunie 1930 - 8 iunie 1930 |
În urma
consultărilor, majoritatea clasei politice cu excepţia PNL se pronunţă pentru
restauraţia carlistă; în ziua de 8 iunie 1930, cele două Corpuri legislative au votat numirea Alteţei Sale Regale Carol al II-lea ca rege al României; este cabinetul cu cel mai scurt mandat având unica
misiune de a organiza actul restauraţiei
|
|
Guvernul Iuliu
Maniu (2)
13 iunie 1930 - 8 octombrie 1930 |
Elena Lupescu soseşte în ţară şi se pun bazele camarilei regale; divergenţe politice
între rege şi Maniu în privinţa „ordinii constituţionale”; în semn de
protest, primul ministru demisionează invocând probleme de sănătate
|
|
Guvernul Gheorghe Mironescu (2)
10 octombrie 1930 - 4 aprilie 1931 |
Împrumut extern de
peste 1 miliard de franci cu dobândă de 10,23% pe an; program de investiţii
pentru modernizarea a 10.000 km de drumuri; prima „curbă de sacrificiu”
(salariile în domeniul public sunt reduse cu 10-25%); regele declanşează o
campanie pentru formarea unui cabinet de uniune naţională; o criză
ministerială provoacă demisia primului ministru
|
|
Guvernul
Nicolae Iorga
18 aprilie 1931 - 31 mai 1932 |
Uniune Naţională
|
Resursele bugetare
ale statului se injumătăţesc; a doua „curbă de sacrificiu” (impozit de 15% pe
salarii, creştere a fiscalităţii); adâncirea crizei economice şi amplificarea
conflictelor sociale (statul nu mai poate asigura plata regulată a salariilor
şi pensiilor); Legea pentru învăţământul universitar; primul
ministru demisionează
|
Guvernul Alexandru Vaida-Voevod (2)
6 iunie 1932 - 10 august 1932 |
PNŢ
|
Împrumut extern de
50 milioane de franci elveţieni pentru rezerva BNR; reducerea impozitului
agricol, a celui pe clădiri şi pentru profesiile liberale; Problema conversiunii datoriilor agricole; ca
urmare a unei crize diplomatice provocate de N. Titulescu, primul ministru
demisionează
|
Guvernul Alexandru Vaida-Voevod (3)
11 august 1932 - 17 octombrie 1932 |
||
Guvernul Iuliu
Maniu (3)
20 octombrie 1932 - 12 ianuarie 1933 |
Se renunţă la
politica „porţilor deschise” prin stabilirea limitelor cantitative ale
importului în scopul protejării producţiei naţionale; regele refuză să
contrasemneze decretele de destituire din funcţie a prefectului Politiţiei şi
cmd. Jandarmeriei, membri ai camarilei, motiv pentru care ministrul de
Interne, I. Mihalache, demisionează; din solidaritate, primul ministru
demisionează la rândul său
|
|
Guvernul Alexandru Vaida-Voevod (4)
14 ianuarie 1933 - 9 noiembrie 1933 |
Ample tensiuni
sociale şi mişcări de protest reprimate în forţă de autorităţi (greva petroliştilor de pe Valea Prahovei, greva de la
Ateliere CFR „Griviţa”), care determină cabinetul să renunţe la
aplicarea unei a treia „curbe de sacrificiu”; Planul de la Geneva;
reorganizarea Micii Înţelegeri; pachet de legi pentru protecţie socială;
izbucneşte scandalul politic Afacerea Skoda
|
|
Guvernul Ion Gheorghe Duca
14 noiembrie 1933 - 3 ianuarie 1934 |
PNL
|
În ultima zi a depunerii
listelor electorale, guvernul scoate în afara legii Garda de Fier; după o întrevedere la Sinaia cu regele Carol, primul
ministru este asasinat pe peronul gării de un grup de trei legionari
cunoscuţi sub numele de Nicadorii
|
Guvernul Gheorghe Tătărescu (1)
5 ianuarie 1934 - 1
octombrie 1934
|
Cabinetul a promovat o politică de încurajare a industriei naţionale prin
practicarea unui protecţionism vamal ridicat şi de creştere a intervenţiei
statului în viaţa economică; boom economic fără precedent având consecinţe
pozitive asupra nivelului de trai; creşte rolul monarhiei în viaţa de stat
prin influenţa pe care regele o exercită asupra guvernului; Pactul Înţelegerii
Balcanice; Tratatul de asistenţă mutuală cu URSS; Pactul de
neagresiune electorală
|
|
Guvernul Gheorghe Tătărescu (2)
2 octombrie 1934 -
29 august 1936
|
||
Guvernul Gheorghe Tătărescu (3)
29 august 1936 - 14
noiembrie 1937
|
||
Guvernul Gheorghe Tătărescu (4)
14 noiembrie 1937 -
28 decembrie 1937
|
La alegerile din 20 decembrie nici un partid nu reuşeşte să obţină cel puţin 40% din voturi pentru a
beneficia de prima majoritară, astfel încât să poată forma cabinetul; PNL
este primul partid de guvernământ din istorie care pierde alegerile
|
|
Guvernul
Octavian Goga
28 decembrie 1937 - 10 februarie 1938 |
PNC
|
Regele profită de criza politică determinată de rezultatul alegerilor şi
cheamă la guvernare formaţiunea clasată pe locul patru; Garda de Fier se
angajează să sprijine PNC la alegerile programate în martie; înţelegând că a
pierdut încrederea suveranului, decis să acţioneze pentru schimbarea
regimului politic, primul ministru demisionează
|
Guvernul Miron Cristea (1)
10 februarie 1938 -
30 martie 1938
|
Uniune Naţională
|
Regele Carol al II-lea instaurează regimul monarhiei autoritare; este decretată starea de asediu
şi cenzura pe întreg cuprinsul ţării; Constituţia din 27 februarie 1938; dizolvarea asociaţiilor, grupărilor şi partidelor
politice; Reforma administrativă din 1938 (se înfiinţează 10 ţinuturi); asasinarea lui C. Z. Codreanu; se
înfiinţează Frontului Renaşterii Naţionale] (FRN) ca unică organizaţie
politică în stat
|
Guvernul Miron Cristea (2)
30 martie 1938 - 1
februarie 1939
|
||
Guvernul Miron Cristea (3)
1 februarie 1939 - 6
martie 1939
|
||
Guvernul Armand Călinescu
7 martie 1939 - 21 septembrie 1939 |
FRN
|
Marea Britanie şi Franţa acordă garanţii de independenţă României, nu
pentru integritatea teritorială'; Legea electorală din
1939; Pactul Ribbentrop-Molotov; începe cel de-al Doilea Război
Mondial; Consiliul de Coroană decide „observarea strictă a regulilor
neutralităţii stabilite prin convenţiile internaţionale faţă de beligeranţii
actualului conflict”; primul ministru este asasinat de un comando legionar
|
Guvernul Gheorghe Argeşeanu
21 septembrie 1939 - 28 septembrie 1939 |
Primul ministru a coordonat represaliile autorităţilor faţă de asasinarea
lui A. Călinescu; în total au fost asasinaţi aproximativ 300 de fruntaşi
legionari
|
|
Guvernul Constantin Argetoianu
28 septembrie 1939 - 24 noiembrie 1939 |
Activitatea cabinetului a fost considerată ineficientă de şeful statului;
în plin război mondial, regele a considerat că primul ministru „n-are vlaga
de care ritmul actual are nevoie” şi a decis înlocuirea lui
|
|
Guvernul Gheorghe Tătărescu (5)
24 noiembrie 1939 -
11 mai 1940
|
Ofensiva germană în Europa de Vest; capitularea Franţei; Notele ultimative ale URSS din 26/28 iunie
1940 (România cedează Basarabia, nordul Bucovinei şi ţinutul Herţa);
cabinetul renunţă la garanţiile anglo-franceze din 13 aprilie 1939; politica
externă este reorientată spre Germania
|
|
Guvernul Gheorghe Tătărescu (6)
11 mai 1940 - 4
iulie 1940
|
||
Guvernul Ion
Gigurtu
4 iulie 1940 - 4 septembrie 1940 |
PN
|
Decretul-lege privitor la starea juridică a locuitorilor
evrei din România;
Al doilea arbitraj de la Viena (România cedeazăUngariei nord-vestul Transilvaniei, reprezentând 43.492 km² şi o populaţie de aproximativ 2,5 mililioane locuitori) |
Guvernul Ion Antonescu (1)
4 septembrie 1940 -
14 septembrie 1940
|
Uniune Naţională
|
Abdicarea regelui Carol al II-lea]; primul ministru este învestit cu puteri depline; Acordul de la
Craiova (România cedează Cadrilaterul Bulgariei); România este declarată
„stat naţional-legionar”
|
Guvernul Ion Antonescu (2)
14 septembrie 1940 -
27 ianuarie 1941
|
Mişcarea Legionară înfiinţează instituţii proprii care funcţionează în
paralel cu cele oficiale; România aderă la Pactul Tripartit; Masacrul de la Jilava; Rebeliunea
legionară (legionarii sunt înlăturaţi de la guvernare)
|
|
Guvernul Ion Antonescu (3)
27 ianuarie 1941 -
23 august 1944
|
Războiul împotriva Uniunii Sovietice; Actul de la 23 august 1944
(mareşalul Antonescu este demis de regele Mihai I şi arestat)
|
|
Guvernul Constantin Sănătescu (1)
23 august 1944 - 4
noiembrie 1944
|
BND
|
Convenţia de armistiţiu din 12 septembrie 1944 (ieşirea din războiul antisovietic şi angajarea în lupta împotriva
Germaniei, plata a 300 mil. USD despăgubiri de război, anularea dictatului de
la Viena, stabilirea graniţei româno-sovietice din 28 iunie 1940);
confruntare între partidele politice şi coaliţia girată de comunişti
|
Guvernul Constantin Sănătescu (2)
4 noiembrie 1944 - 6
decembrie 1944
|
Uniune Naţională
|
|
Guvernul
Nicolae Rădescu
6 decembrie 1944 - 28 februarie 1945 |
Mandatul cabinetului a fost marcat de o profundă criză politică
determinată de campaniile FND organizate în tentativa de a prelua puterea;
Conferinţa de la Ialta; Manifestaţia antiguvernamentală din 24 februarie
1945; A. I. Vâşinski efectuează o vizită la Bucureşti, prilej cu care îi
impune regelui Mihai destituirea cabinetului
|
|
Guvernul Petru
Groza (1)
6 martie 1945 - 30
noiembrie 1946
|
FND
• PNL-T • PNŢ-A |
Reforma agrară
din 1945; instituirea Sovrom-urilor; sfârşitul celui de-al Doilea
Război Mondial; greva regală (regele refuză să contrasemneze actele emise de
guvern); Manifestaţia anticomunistă din 8 noiembrie 1945; procesul
mareşalului Ion Antonescu; Legea electorală din 1946; Alegerile din 19 noiembrie 1946
|
Guvernul Petru
Groza (2)
1 decembrie 1946 -
30 decembrie 1947
|
BPD
|
Comuniştii demarează procesul de acaparare a întregii puteri în stat şi
lichidare a oricăror forme de opoziţie; etatizarea BNR; instituirea
controlului de stat în industrie; Tratatul de Pace de la Paris; Înscenarea de la
Tămădău; abdicarea regelui Mihai I; proclamarea Republicii
|
Guvernul Petru
Groza (3)
30 decembrie 1947 -
13 aprilie 1948
|
PMR
|
Constituţia din 13 aprilie 1948; naţionalizarea
industriei; România devine membru fondator CAER (1949);
instituirea planificării economice, având la bază centralismul; demararea
procesului de colectivizare; înfiinţarea DGSP; Deportările în
Bărăgan; înfiinţarea regiunilor şi raioanelor (1950)
|
Guvernul Petru
Groza (4)
13 aprilie 1948 - 2
iunie 1952
|
||
Guvernul Gheorghe Gheorghiu-Dej (1)
2 iunie 1952 - 24
ianuarie 1953
|
Constituţia din 27 septembrie 1952; România
devine membru fondator al Tratatului de la Varşovia (17 mai 1955)
|
|
Guvernul Gheorghe Gheorghiu-Dej (2)
24 ianuarie 1953 - 4
octombrie 1955
|
||
Guvernul Chivu Stoica (1)
4 octombrie 1955 -
19 martie 1957
|
Începe procesul de destalinizare; desfiinţarea Sovrom-urilor; România devine membru ONU (14
dec. 1955); Revoluţia maghiară din 1956; retragerea trupelor sovietice
(1958); constituirea Consiliului de Stat în locul prezidiului MAN (1961)
|
|
Guvernul Chivu Stoica (2)
19 martie 1957 - 21
martie 1961
|
||
Guvernul Ion Gheorghe Maurer (1)
21 martie 1961 - 18
martie 1965
|
Se încheie procesul de colectivizare (1962); Declaraţia PMR din Aprilie 1964; disensiunile
din interiorul CAER; respingerea planului Valev; Constituţia din 21 august 1965
|
|
Guvernul Ion Gheorghe Maurer (2)
18 martie 1965 - 21
august 1965
|
||
Guvernul Ion Gheorghe Maurer (3)
21 august 1965 - 9
decembrie 1967
|
PCR
|
Ceauşescu continuă linia politică de independenţă faţă de Moscova; Reforma administrativă din 1968; condamnarea
publică a intervenţiei trupelor Tratatului de la Varşovia în Cehoslovacia;
deschidere în plan extern; vizita preşedintelui SUA, R. Nixon, la Bucureşti;
demararea procesului de industrializare şi urbanizare forţată; Tezele din
Iulie 1971
|
Guvernul Ion Gheorghe Maurer (4)
9 decembrie 1967 -
13 martie 1969
|
||
Guvernul Ion Gheorghe Maurer (5)
13 martie 1969 - 27
februarie 1974
|
||
Guvernul Manea Mănescu (1)
27 februarie 1974 -
18 martie 1975
|
Ceauşescu preia, treptat, toate pârghiile de putere în stat; acutizarea
represiunii politice; amplificarea cultului personalităţii; Actul final de la Helsinki; greva minerilor
din Valea Jiului
|
|
Guvernul Manea Mănescu (2)
18 martie 1975 - 30
martie 1979
|
||
Guvernul Ilie
Verdeţ (1)
30 martie 1979 - 29
martie 1980
|
Deteriorare a stării materiale a populaţiei; România se izolează în plan
extern, atât faţă de lumea occidentală, cât şi în interiorul blocului
comunist; datoria externă ajunge la 10,2 miliarde de dolari; Ceauşescu decide
achitarea întreagă a datoriei externe până în 1990
|
|
Guvernul Ilie
Verdeţ (2)
29 martie 1980 - 21
mai 1982
|
||
Guvernul Constantin Dăscălescu (1)
21 mai 1982 - 29
martie 1985
|
Profundă criză economică şi socială; deteriorare accentuată a nivelului
de trai până la limita subzistenţei; pentru a achita datoria externă,
producţia internă a fost reorientată spre export, în timp ce restul
cetăţenilor au fost privaţi de alimentele şi bunurile de consum de bază,
acestea fiind raţionalizate şi reduse progresiv; Revoluţia din
decembrie 1989
|
|
Guvernul Constantin Dăscălescu (2)
29 martie 1985 - 22
decembrie 1989
|
||
Guvernul Petre Roman
(1)
27 decembrie 1989 -
28 iunie 1990
|
FSN
|
Măsuri privind reorganizarea instituţională a statului; primele alegeri
libere (20 mai1990); Fenomenul Piaţa Universităţii; Mineriada din
iunie 1990
|
Guvernul Petre
Roman (2)
28 iunie 1990 - 16
octombrie 1991
|
Pachet de măsuri privind mecanismele economiei de piaţă; Legea fondului
funciar; vânzarea către populaţie a locuinţelor construite din
fondurile statului; liberalizarea parţială a preţurilor; inflaţie accelerată
(170%); recesiune economică (PIB scade cu 13%); ca urmare a mineriadei din septembrie 1991 premierul demisionează
|
|
Guvernul Theodor
Stolojan
16 octombrie 1991 -
20 noiembrie 1992
|
Uniune Naţională
|
Cabinet de concentrare naţională fără sprijinul PNŢ-CD;
Constituţia din 8 decembrie 1991; naţionalizarea valutei (societăţile comerciale şi populaţia au fost obligate să-şi schimbe valuta în lei la un curs fixat administrativ); recapitalizarea băncilor; liberalizarea totală a preţurilor; scădere a PIB cu 8,8%; inflaţie galopantă (210%) |
Guvernul Nicolae Văcăroiu
20 noiembrie 1992 -
12 decembrie 1996
|
PDSR
|
Abordare lentă a procesului de restructurare şi reformă a sistemului
bancar, pierderile economice fiind acoperite de la bugetul de stat; după
atingerea unui prag record de 256%, rata anuală a inflaţiei scade sub 100%;
introducerea TVA; Cuponiada; Afacerea
Caritas; România devine membru în Consiliul Europei; România
semnează Acordul de asociere la UE
|
Guvernul
Victor Ciorbea
12 decembrie 1996 -
17 aprilie 1998
|
CDR • USD • UDMR
|
Program ce vizează accelerarea privatizării, restructurării şi reducerea
pierderilor din economie; recesiune economică (în anul 1997, PIB scade cu
6,1%, iar rata inflaţiei ajunge la 150%); Căderea guvernului s-a produs ca
urmare a unei crize politice provocate de PD
|
Guvernul Radu
Vasile
17 aprilie 1998 - 22
decembrie 1999
|
Deteriorare a nivelului de trai (şomajul depăşeşte 10%); Legea
învăţământului din 1998; Mineriada din ianuarie 1999; participarea la Războiul din Kosovo; vizita Papei Ioan Paul al II-lea; România este invitată să înceapă negocierile pentru aderarea la UE; primul ministru este revocat din funcţie de preşedintele Constantinescu |
|
Guvernul Mugur
Isărescu
22 decembrie 1999 -
28 decembrie 2000
|
CDR • PD • PSDR
• UDMR |
Prima creştere economică după trei ani (2,4%); pachet de măsuri de
relaxare fiscală (reducerea impozitului pe profit, aplicarea unei cote unice
de TVA de 19%, introducerea impozitului pe venitul global, ş.a.); măsuri fiscale
de sprijinire a exporturilor; Afacerea FNI;
reglementarea sistemului public de asigurări sociale
|
Guvernul Adrian
Năstase
28 decembrie 2000 -
29 decembrie 2004
|
PSD
|
Boom economic (în anul 2004, creşterea economică a fost de 8,3%,
iar rata inflaţiei scade sub 10%); eliminarea vizei Schengen; revizuirea Constituţiei; participarea la Războiul din Irak şi din Afghanistan; România devine membru al NATO (29 martie 2004); închiderea negocierilor pentru aderarea la UE |
Guvernul Călin Popescu Tăriceanu (1)
29 decembrie 2004 -
5 aprilie 2007
|
Alianţa D.A. PNL-PD
• UDMR • PC |
Mandatul cabinetului a fost marcat de confruntarea dintre primul ministru
şi preşedintele Băsescu; introducerea cotei unice de impozitare de 16%;
denominarea monedei naţionale cu patru zerouri; Răpirea jurnaliştilor din Irak; România
devine membru al Uniunii Europene la 1 ianuarie 2007; PD este scos de la
guvernare prin restructurarea cabinetului
|
Guvernul Călin Popescu Tăriceanu (2)
5 aprilie 2007 - 22
decembrie 2008
|
PNL • UDMR
|
Boom economic (creştere record de 8,8% în sem. I al anului 2008);
creştere a investiţiilor străine; suspendarea preşedintelui Traian Băsescu Summit-ul NATO
de la Bucureşti; introducerea votului uninominal mixt
|
Guvernul Emil
Boc (1)
22 decembrie 2008 -
13 octombrie 2009
ad-int. 13 octombrie 2009 - 23 decembrie 2009 |
PDL • PSD
|
Prima recesiune economică după 10 ani (scădere a PIB cu 7,1%); program de
finanţare externă coordonat de FMI în valoare de 20 mld. euro; primul cabinet
demis de Parlament prin moţiune de cenzură după 1989
|
Guvernul Emil
Boc (2)
23 decembrie 2009 -
9 februarie 2012
|
PDL • UDMR • UNPR
|
Criză economică; program de reducere a cheltuielilor bugetare (reducerea
cu 25% a salariilor in sectorul public); creşterea TVA la 24%; ca urmare a
manifestaţiilor de protest din Piaţa Universităţii, primul ministru îşi
depune mandatul
|
Guvernul Mihai Răzvan Ungureanu
9 februarie 2012 -
27 aprilie 2012
ad-int. 27 aprilie 2012 - 7 mai 2012 |
PDL • UDMR • UNPR
|
Coaliţia guvernamentală pierde majoritatea în Parlament, iar după 78 de
zile de guvernare cabinetul este demis prin moţiune de cenzură
|
Guvernul Victor Ponta (1)
7 mai 2012 - 21
decembrie 2012
|
USL
(PSD • PNL • PC) |
Suspendarea preşedintelui Traian Băsescu
|
Guvernul Victor Ponta (2)
21 decembrie 2012 -
5 martie 2014
|
USL
(PSD • PNL • PC • UNPR) |
|
Guvernul Victor Ponta (3)
5 martie 2014 -
prezent
|
PSD • UDMR • PC • UNPR
|
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu