Numele generic al locuitorilor unui oraș, județ sau regiune

Oraș - județ - regiune	Numele generic al locuitorilor	Adjectiv
Abrud	abrudean, abrudeni; abrudeancă, abrudence	dar administrație abrudeană!
Alba-Iulia	albaiulian, albaiulieni; albaiuliancă, albaiulience	dar primărie albaiuliană!
Alexandria	alexăndrinean, alexăndrineni; alexăndrineancă, alexăndrinence	dar tradiție alexăndrineană!
Arad	arădean, arădeni; arădeancă, arădence	dar regiune arădeană!
Ardeal	ardelean, ardeleni; ardeleancă, ardelence	(dar bucătărie tradițională  ardelenească, Școala Ardeleană!)
Argeș	argeșean, argeșeni; argeșeancă, argeșence	(dar casă argeșeană!)
Bacău	băcăuan, băcăuani: băcăuancă, băcăuance
Baia de Aramă	băiaş
Baia-Mare	băimărean
Bihor	bihorean,
București	bucureştean,
Buzău	buzoian,
Caransebeș	caransebeşan
Câmpulung Moldovenesc	câmpulungean
Câmpulung Muscel	muscelean
Cernavodă	cernavodean
Constanța sau Tomis	constănțean sau tomitan
Covei (sat în comuna Afumați, județul Dolj)	coveian
Craiova	craiovean, craioveni; craioveancă, craiovence
Dobrogea	dobrogean
Dolj	doljean
Giurgiu	giurgiuvean
Gorj	gorjean
Hârlău	hârlăuan
Horezu	hurezean
Hunedoara	hunedorean
Huși	hușean
Iași	ieșean
Întorsura	întorsurean
Lancrăn (satul natal al lui Lucian Blaga)	lâncrănjan
Mangalia	mangaliot
Miercurea Ciuc	ciucan
Moldova	moldovean
Mureș	mureșean
Neamț	nemțean
Negru Vodă	negruvodean
Olt	oltean
Oaș	oșan
Piatra-Neamț	nemţean sau pietrean
Râmnicu Sărat	râmnicean
Râmnicu Vâlcea	vâlcean
Roman	romașcan
Satu Lung	satulungean
Satu Mare	sătmărean
Sânnicolau Mare	sânnicolean
Sfântu Gheorghe	gheorghian
Sibiu	sibian
Silișteni (comuna Lunca Corbului, județul Argeș)	siliștean
Sighetu Marmației	sighețean
Sinaia	sinăian, sinaiot
Târgu Jiu	târgujian
Târgu Mureş	târgumureşean
Târgu Neamţ	târgunemţean
Timiș	timișan
Timișoara	timișorean
Tomis sau Constanța	tomitan
Transilvania	transilvănean	transilvan
Turnu Măgurele	turnean
Turnu Severin	severinean
Vama Veche	vamaiot
Vaslui	Vasluian
Zalău	zălăuan

Reclama - Nicăieri nu-i ca acasă

Numărul substantivului

Numărul este una dintre categoriile gramaticale în funcţie de care se defineşte substantivul. Cele mai multe substantive au forme pentru ambele numere – singular şi plural – deoarece denumesc obiecte care pot fi numărate – copil – copii, carte – cărţi, om – oameni etc.

Substantivele colective au la forma de singular înteles de plural.

Exemple de substantive colective: banc, stol, clasă, ceată, echipă, cireadă

Observaţie!

Unele substantive colective se formează cu sufixe.

Exemple de substantive colective formate cu sufixe:

- iş: frunzăriş;

- ime: mulţime.

Există însă şi substantive defective de număr, adică au forme numai pentru singular sau numai pentru plural.

a) Substantivele care au numai forma de singular (sunt defective de plural) se mai numesc şi singularia tantum.

Exemple de substantive defective de plural:

-        alimente: miere;

-        materii: aur;

-        însuşiri omeneşti: cinste;

-        sporturi: fotbal;

-        obiecte de învaţămant: istorie;

-        epoci istorice: feudalism;

-        religii: creştinism;

-        dreptate, cinste, sete, brumă, nea, linişte, oxigen,  smoală, aur, sânge, unt, lapte, studenţime, ostăşime

b) Substantivele care numai formă de plural (sunt defective de singular) se numesc pluralia tantum (se mai numesc și substantive defective de singular).

Exemple de substantive defective de singular:

-        alimente: icre;

-        părţi ale corpului: şale;

-    pluralităţi: aplauze, ochelari, pantaloni, tăieţei, icre, vapori, rechizite, zori etc.